Patria vinului, partea 3: Cum de a ajuns Romania in topul primilor 15 producatori de vin din lume si ce rol au somelierii in aceasta industrie

Pro TV | Publicat acum 4 ani 10 luni
Embed:

Ne-am intors la Murfatlar, unde Razvan Macici isi prezinta creatiile din Crama Atelier unui grup de somelieri, oameni ai vinului, sositi de la Bucuresti.

In culisele meseriei de somelier, expertul vinului

Descopera impreuna fiecare nuanta a vinului, au un limbaj al lor, si-au ascutit si antrenat simturile pentru a percepe si intelege vinul. Somelierii sunt pivnicerii de odinioara, sunt cei care stiu cum se serveste un vin. Seful lor, domnul presedinte, asa cum i se adreseaza, este Marian Timofti.

Cu Marian Timofti ne-am intalnit in Bucuresti, in vinoteca sa. Imbracat de aceasta data in tinuta de somelier, cu sort si cupa atarnata de gat, ajutat de un coleg, Razvan Cruceanu. Sunt adevarati propavaduitori ai vinului. Meseria lor este veche de 700 de ani. In Romania e noua. Somelierul ar trebui sa fie cel care iti seveste vinul in restaurant si iti recomanda ce bautura sa asociezi cu mancare aleasa.

Si musai pentru vin iti trebuie pahar special. Rolul somelierului e sa te ajute sa intelegi vinul si sa te bucuri de el. Au incercat sa intre in restaurante, sa educe gustul vinului. Sa-i invete pe romani ca vinul trebuie neaparat consumat cu mancare. N-au fost primiti de patronii de restaurant, dar nu se dau batuti. I-am reintalnit la un targ de vinuri. Au infiintat o caravana a somelierilor, umbla prin orasele tarii si ii invata pe romani cum se bea, dar mai ales cum sa te comporti in fata unui vin.

Marian Timofti a studiat in Italia, in scoli de somelieri. Acum, in tara sunt cateva sute de somelieri cu acte, obtinute la cursurile de recalificare. Putin sunt insa cei care stiu cum se face acesta meserie.

La nivel mondial, Romania este intre primi 15 producatori de vin, iar in Europa ocupa locul 6

Si Mihai Banita a incercat sa schimbe ceva in comportamentul consumatorului de vin, sa-i obisnuiasca pe oameni sa consume un pahar la masa de pranz. N-a reusit.

Bucuresti. Distribuitorul lui Mihai Banita a ajuns cu marfa la un magazin de vinuri. E un magazin mic, incarcat de sticle din toate podgoriile din tara si mai tot timpul cu clienti pusi pe povesti despre vin.

Bogdan Sandu este proprietarul acestui loc. Vine din Dragasani si a inceput acum cativa ani sa vanda vin din propria vie. A vazut ca merge si a intrat in afaceri. In Bucuresti, sunt acum doar cateva astfel de magazine. Pe masa din micutul magazin e intodeauna un vin la degustat. Asa isi atrage si scoleste clientii. Fiecare vin are in spate o poveste.

Si afacerea merge. In raft sunt vinuri pentru toate gusturile si buzanarele. De la 16 lei pana la 2.000 de lei sticla. Iar afacerea creste in fiecare an cu cel putin 20%.

65% din vinul nostru este alb, in usoara contradictie cu tendinta mondiala care prefera vinul rosu si care reprezinta doar 30% din productia nostra, iar vinul roze, 5%. Inca din 2005 s-a stabilit ca domeniul viticol este de importanta nationala, prioritar in dezvoltarea agriculturii. Si surprinzator, strategia a fost respectata.

Jidvei, cel mai mare producator de vinuri si sampanie din zona Transilvaniei

Pe dealurile molcome ale Jidveiului, viile de aici par desprinse din tabloul unui artist. Asezata si impartita matematic, podgoria se intinde pe mai bine de 2200 de hectare. Mare parte este vie tanara, replantata in ultimii ani, cu fonduri europene. In noua crama, peretii sunt incarcati de diplome. In 1947, aici a luat fiinta o statiune de cercetare.

Ioan Buia este enologul la Jidvei. De 40 de ani se ocupa de vinuri. Anul acesta, aici, in ciuda secetei, via a rezistat destul de bine. Peste toata zona troneaza Castelul din Cetatea de Balta, un simbol al locului si al vinului de aici. In timpul comunismului, aici s-a facut sampania de Jidvei. Acum, castelul apartine patronului Jidvei, Claudiu Necsulescu.

Jidvei

10 milioane de litri de vin se fac aici in fiecare an. Iar via este plantata cu o masina ghidata prin satelit. S-au replantat peste 2000 de hectare si s-a construit o crama noua. O investitie de 60 de milioane de euro, din care jumatate din fonduri europene. Aici este si cea mai mare pepiniera din tara. Butasii de aici vor plantati in curand pe 200 de hectare.

Pe Tarnave, Feteasca regala este la ea acasa

Dar merge si Sovignon. Peste 460 de hectare sunt plantate cu acest soi si au fost adusi experti din toata lumea pentru a-l ajuta sa creasca. In crama, vinul alb e deja pus la fermentat in 104 cisterne uriase. Vinul, din butoi ajunge in sticla. 7500 de sticle sunt imbuteliate intr-o ora. Bogdan Dumitrescu este somelier si se ocupa de promovarea vinului de aici.

Bucuresti, un club din zona centrala. Lume multa, muzica live, vin in pahare. Aici se aduna cei care stiu ce inseamna vinul sau vor sa invete. In ultimii ani, au aparut zeci de bloguri, site-uri si reviste care intorc vinul pe toate fetele si il promoveaza. Oameni din toate mediile, uniti de o singura pasiune, care incearca mai nou sa-i atraga si sa-i educe si pe alti. In acest club, in fiecare vineri, este invitat un producator de vin sa-si prezinte creatia. Evenimentul merge cu succes de cateva luni. Valentin Ceafalau este unul dintre organizatori.

Claudiu Necsulescu a ajuns la Jidvei la sfarsitul anilor '90. Recunoaste ca afacerile ii merg bine, castiga. Dar e bine si pentru oamenii locului. Taranii din 5 comune muncesc pentru el, peste o mie de oameni. De altfel, acesta e castigul in toate podgoriile. A crescut calitatea vinului, dar si a comunitatilor in care este produs. Acum, la Jidvei se construiesc cladiri noi, iar pe pereti este asezat la mare rang un strugure.

Dealurile Pietroasei, adevarata catedrala a viticulturii romanesti

Si tot struguri face si pietrarul Ion Moaca pe dealurile Pietroasei, alt centru viticol renumit. Tot ce se intampla aici graviteaza in jurul strugurilor si al vinului. Pietrarul nostru bate strugurii in piatra si canta despre vin. Iar in casa bate intr-un butoi pe care le-a golit de vin si l-a transformat in toba. Ceva mai sus de casa lui a fost descoperit tezaurul de la Pietroasele, closca cu puii de aur. O replica a tezaurului a fost asezata pe pereti in statiune viticola Pietroasele.

Aici, vie a fost de mii de ani, iar locul este numit de specialisti o adevarata catedrala a viticulturii romanesti. Inca din 1893, se infiinteaza la Pietroasele una dintre primele pepiniere viticole de la noi din tara.

Tamaioasa Romaneasca este vinul locului. Statiunea mai are acum 150 de hectare de vita de vie. Candva a avut peste 700 de hectare, dar au fost retrocedate. Si aici s-au accesat fonduri si s-a plantat vie tanara. Pamantul e calcaros, plin de pietre care retin caldura si pe timpul noptii si ajuta butucul de vie. Iar fetele locului mustesc strugurii. E un vin dulce, cu aroma de flori si miere de albine.

Echipa "Romania, te iubesc" a gustat un Reisling din 1966. O capsula a timpului, care te face sa te gandesti la cei care au muncit la el acum aproape 50 ani. Pe atunci, vinul avea alta caliatate. O calitate care a inceput sa fie redescoperita in ultima vreme.

Anul acesta a fost unul secetos, iar strugurii au fost mai putini, dar de o calitate excelenta, care va face ca 2012 sa ramana in istoria vinului. Usor, usor, Romania isi acopera dealurile cu vii tinere, sanatoase si nobile, iar producatorii au invatat si inteles cum se naste un vin bun.

Cu multa truda, migala, cu atentie si pasiune, iar toate acestea nasc o poveste, povestea vinului pe care cel care il bea trebuie neaparat sa o cunoasca si sa o inteleaga pentru a se bucura.

AICI gasiti toate editiile "Romania, te iubesc" din primul sezon din 2012.

 

 

 

 

 

Sursa: Pro TV
Citeste mai multe despre: Romania te iubesc, Alex Dima,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.