Comoara de care ne batem joc - partea III. Romanii care au inteles cum pot sa faca bani din agricultura

Romania, te iubesc | Publicat acum 2 ani 23 zile
60616887
Embed:

Romania, vara lui 2012. O tara intreaga parjolita de seceta. Pentru agricultura este cel mai slab an din ultimele decenii. Avem o tara cu un potential urias pentru culturile agricole…dar ce facem cu el?

Insula mare a Brailei, un lan de porumb de 3 metri inaltime

Aurele Gropeneanu are 4.200 de hectare de teren. Mare parte parte in Insula Mare a Brailei.

A fost carciumar. A simtit insa ca din agricultura poate sa faca bani multi si s-a apucat de treaba. Pana acum a investit in agricultura 8 milioane de euro. Mare pare in sistemele de irigatii.

Un astfel de sistem costa peste 100.000 de euro. Investitia se amortizeaza insa in 3 ani. Si-a angajat ingineri si afacerea ii merge de minune. Pe cand altii se vaita de seceta, el asteapta 15 tone de porumb la hectar.

Toate cheltuielile cu un hectar de porumb se ridica la 1.000 de euro. Daca scoate 15 tone si vinde cu 300 de euro tona, profitul va fi de 3.500 de euro la hectar.

RTI - Agricultura

In plus, irigatiile il ajuta sa puna doua culturi pe acelasi teren. Intr-un an, cum spune el, dubleaza hectarele.

In Insula are norocul ca Dunarea e aproape si sistemul de irigatii nu a fost distrus in totalitate ca in alte parti. Nu-i intelege insa pe cei care se vaita.

In Romania, teoretic, statul il apara si ajuta pe agricultorul care vrea sa ude. Pe site-ul SNIF se arata ca "prin aplicarea numai a irigatiilor, productiile agricole cresc in medie cu 30-50% iar prin aplicarea irigatiilor concomitent cu alte masuri agrotehnice, productiile agricole se dubleaza"

Viorel Nica este presedintele Ligii Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii din Romania. Cultiva pe 3600 de hectare langa Fetesti si iriga.

Uda daca este nevoie aceeasi suprafata de teren si de 6-7 ori intr-un an. Acum pregateste terenul pentru insamantat. In liga pe care o conduce sunt 480 de organizatii de udatori din toata tara, infiintate prin lege in 2004. Atunci statul, prin ANIF, s-a obligat sa treaca in proprietatea udatorilor o parte din sistemul de irigatii.

Sunt insa si organizatii care au preluat sistemul in buna regula dar nu uda pentru ca trebuie sa suporte cheltuielile mult prea mari cu repararea canalelor magistrale care apartin statului si aduc apa in zona lor.

Iar ajutorul e interzis de UE. Asa se face ca multe statii de pompare, pentru ca nu au avut cereri de apa, au ramas in paragina. La km 388 pe Dunare zace in parasire, printre balarii o statie de pompare uriasa, amplasata pe 5 vapoare. Prin aceste conducte ar putea sa sa treaca 230 de mii de metri cubi de apa pe ora, adica s-ar putea iriga aproape 300 de hectare pe ora. Statia nu mai functioneaza de mai bine de 3 ani.

Un dig de pamant opreste apa sa mai ajunga la statie. Decolmatarea acestui dig ar costa 150 de mii de lei, adica putin peste 30 de mii de euro. Statul nu plateste, ca s-ar considera ajutor pentru irigatii -interzis de Uniune - iar agricultorii nici vor sa auda.

Un singur om a ramas sa mai pazeasca statia. Prezinta cu mandrie motoarele si biroul de comanda. Steagul partidului comunist atarna pe un perete, amintind de vremurile cand treaba mergea. Pe o harta innegrita de vreme sunt trecute zonele care ar putea fi irigate de aici. Peste o suta de mii de hectare.

Apa din aceasta statie ar trebui sa ajunga pana in zona Drajna, dincolo de autostrada soarelui. O suta de mii de hectare de teren nu benificiaza de irigatii din cauza unui dig de pamant. Inlaturarea lui ar costa 150 de mii lei. O nimica toata daca o comparam cu cheltuielile facute de ANIF. Numai paza pentru obiectivele din Calarasi costa 300 de mii de lei pe luna.

 

 

Ungaria. Kotai Jozsef a plecat din Romania in 90 cu o valiza. Acum are un adevarat imperiu la 60 de kilometri de granita cu Romania

 

 

Ii merge bine. Cultiva o mie de hectare iar irigatiile il costa mai nimic.

 "Nu noi aducem apa aici. Statul maghiar aduce apa. Statul maghiar, pe noi nu ne costa nimic, numai facem comanda ca avem nevoie de apa si atunci imediat ridica nivelul de apa la nivelul necesar", spune Jozsef.

Prin urmare, statul maghiar, membru si el al Uniunii, a gasit metoda prin care sa introduca apa pe canale, fara sa-l puna la cheltuiala pe agricultor. 10 euro il costa mia de metri cubi de apa pe agricultorul maghiar -de 10 ori mai putin decat costa la noi - iar daca isi cumpara o instalatie de irigat statul plateste jumatate. Ungaria iriga pe an aproape 300 de mii de hectare, dar are de 4 ori mai putin pamant roditor decat avem noi. Italia iriga 1.8 milioane, iar Spania 3.3 milioane de hectare. Media europeana de cereale la hectar este de 7 mii de kilograme. La noi?

"Anul acesta nu cred ca depasim 2.300... sub 2.500 kg…adica am putea traduce in urmatoarea maniera: ne situam cu productia agricolo undeva la inceputul politicii agricole comune. In 1957. Deci suntem in urma cu 60 de ani", declara Mihai Nicolescu, vicepresedintele Academiei de studii Agricole.

Nici dupa ce-am intrat in UE n-am stat mai bine. Am fi putut sa accesam fonduri pentru irigatie.

550 de milioane de euro am fi putut accesa de la Uniune pentru irigatii si infarstructura. Doar 7 la suta am fost in stare sa luam. Asta in conditiile in care agricultura a devenit in ultimul timp o chestiune de geopolitica.

Anul acesta, America trece prin cea mai grava seceta din ultima jumatate de secol. Rusia si india au fost si ele afectate de seceta si inundatii. Iar pereturile la porumb, grau si soia sunt aproape de cele mai ridicate niveluri din istorie. Tot mai multe voci vorbesc despre o posibila criza a alimentelor. Daca ar folosi irigatiile si ar reorganiza agricultura Romania ar putea sa hraneasca 80 de milioane de oameni.

Anul trecut agricultura a ajutat enorm la cresterea PIB-ului. Din pacate, anul acesta, pierderiile sunt estimate la 1,5-2 miliarde de euro. Alte state au reusit sa faca adevarate minuni. In Arabia Saudita, din satelit, se vad campurile infiintate in mijlocul desertului. Au aceste forme datorita sistemului de irigati pivotant. Si in Israel, adevarate orase au aparut in jurul oazelor de verdeata create artificial. Aici irigarea se face prin picurare. Pentru noi toate aceste imagini par de domeniul fantasticului. Din pacate lanurile noastre sunt uscate cu apa langa ele.

Acum, actualul ministru al agriculturii spune ca abia din 2014 vom accesa fonduri pentru irigatii. 400 de milioane de euro pentru refacerea a 800 de mii de hectare. Niciodata probabil nu vom ajunge la cele 3 milioane de hectare irigate in anii 90. 12 miliarde de euro ne-ar costa refacerea intregului sistem.

 

 

Canalul Siret-Baragan

 

 

Campiile din Vrancea, Galati, Buzau, Braila si Ilfov si Ialomita ar putea fi irigate cu apa din acest canal. Beneficiile ar fi uriase. Apa vine prin cadere, ceea ce ar insemana ca agricultorul nu ar mai plati atat de mult la energie pentru a iriga. Si pentru acest canal s-ar putea accesa fonduri europene. Cand, nu se stie. Ar fi nevoie de cel putin 3 miliarde de euro.

O alta solutie pentru agricultura, pe langa refacerea sistemului de irigatii ar fi plantarea perdelelor forestiere. Iarna trecuta, am aratat la "Romania, te iubesc" beneficiile acestor plantatii. Au un dublu rol. Protejeaza localiatile si tin zapada pe camp. Iar rezultatul s-ar vedea vara, in lanurile de porumb.

La Sendreni, in Galati, in lanurile calamitate, Mihai Costea gaseste porumb doar acolo unde in iarna a stat zapada.

RTI - Agricultura

Puiesti, Buzau. Pentru ca in camp nu erau obstacole, zapada era spulberata si troienita pe casele omenilor. Iar campul ramanea aproape negru. Au fost sate ingropate si de 7 metri de zapada, multi au murit, multi au avut de suferit. Intr-o noapte am ramas in casa unui astfel de om napastuit, nea Radu. Casa lui nu se mai vedea de zapada.

Ne-am intors la nea Radu, in plina seceta. In camp a pus de toate. Acum nici nu-i mai vine sa mearga pe tarla sa vada ce-a mai ramas.

Intr-o parte a pus floarea soarelui. In alta, porumb.

Nea Radu, face parte din categria celor care fac agricultura de subzistenta. In Romania, cele 9,4 milioane de hectare de teren arabil sunt impartite in doua cate categorii. 35 la suta din suprafata agricola este lucrata pe culturi mari, comasate pe zeci de hectare. 65 la suta insa din suprafata agricola este lucrata individual, fiecare cum vrea. Exploatatiile individuale au in medie 2,15 hectare, impartite in 4 parcele, fapt care ne situeaza mult sub media unei ferme europene.

Pe aceste suprafete este imposibila irigarea, iar oamenii nu pot aceesa fonduri sau subventii, avand suprafete mici de teren. In plus, 3 milioane de hectare zac nelucrate. Haosul din agricultura romaneasca se vede pana si din satelit. La Negru Voda, de exemplu, terenurile sunt puse alandala, fiecare cum a vrut, a cultivat ce i-a placut. Imediat ce treci linia de granita, alta este situatia la bulgari. Se vede clar cum suprafetele agricole sunt comasate si lucrate cu o gandire.

In primaria din Negru Voda, oamenii inca isi mai impart pamanturile. Pe harta atarnata de perete, pare ca cineva a varsat o cutie cu bete de chibrit.

Mariana Tulea este inginer agronom. Ne face un tur al campurilor din zona. Prima oprire, statia de pompare pentru irgatii.

Pe o fasie de cateva randuri de coceni, gasim cativa fermieri locali.

Muncesc in zadar dar pana acum n-au vrut sa se asocieze, sa puna culturi mai mari. Inginerul se uita peste granita la bulgari.

 

 

Kardam, Bulgaria. Aici ne intalnim cu Peter Alexander, care a muncit ani buni in Romania, cu primarul localitatii si unul dintre arendasii locului

 

 

Intre brazdele de padure, culturile bulgarilor nu arata prea rau. Aici nu s-a irigat niciodata. Perdelele forestire opresc vanturile care ar putea sa culce culturile si sa spulbere pamantul bun si tin umiditate. In prima jumatate a secolului 20, acest terioriu a apartinut Romaniei. In 1937, guvernul de la Bucuresti hotareste sa planteze perdele in aceasta zona si in Constanta.

Bulgarii le-au inteles rostul si le-au pastrat. Intr-un astfel de perimetru sunt intre 60 si 180 de pamant protejat de padure.

La noi perdelele forestiere au disparut de mult. Lege avem sa le punem la loc dar nu se intampla. Le-am distrus asa cum am distrus si sistemele de irigatii iar acum ne vaitam ca seceta ne parjoleste tara.

In Europa ocupam un loc de frunte la capitolul pamant roditor dar suntem la coada atunci cand vine vorba de productie. In plus, monopolul este detinut de cativa fermieri care au zeci de mii de hectare. Ei si marii comercianti de cereale dicteaza pretul, ei fac si evaziune. Peste 30 la suta din productie se vinde la negru iar evaziunea depaseste 2,5 miliarde euro pe an.

Agricultura ar putea sa fie salvarea acestei tari daca am intelege cum se face. Anul acesta a fost unul prost dar prognozele pentru anul viitor sunt si mai nefericite. Pamantul este uscat iar daca nu ploua in curand, 2013 va fi dezastru.

Sursa: Romania, te iubesc
Citeste mai multe despre: Romania, te iubesc, agricultura,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.