Pacientii mor cu zile, iar oamenii din sistem de imbogatesc. Aparate de sute de mii de euro stau nefolosite

Pro TV | Publicat acum 3 ani 7 luni
Embed:

Risipa, boala sanatatii - 1. Cand pacientii mor cu zile, cand medicii aleg sa emigreze in cautarea respectului pentru toata stiinta lor, oameni din sistem se imbogatesc.

An de an, fac bani dintr-un domeniu sanitar considerat falimentar, fara sa le pese ca uneori iau zile din viata unor bolnavi. Vorbim despre risipa din spitalele romanesti: de la contracte cu dedicatie pentru echipamente si stocuri de medicamente care expira repede, la cladiri impunatoare care zac nefolosite sau proiecte futuriste, fara utilitate.

Jucatori pe scena cheltuielilor nechibzuite sunt fosti ministri ai Sanatatii, presedinti de Consilii Judetene, primari si manageri de spital.

61341902Risipa, boala sanatatii - 1. Pacientii mor cu zile, iar oamenii din sistem de imbogatesc. Aparate de sute de mii de euro, nefolosite
61321523Risipa, boala sanatatii - 1. Pacientii mor cu zile, iar oamenii din sistem de imbogatesc. Aparate de sute de mii de euro, nefolosite

O ancheta de Rares Nastase si Ioan Bucsa.

Risipa, boala sanatatii

Cand spui spital in Romania, de cele mai multe ori spui umilinta, lipsuri si multa risipa. Sistemul este dominat de paradoxuri : oficialii se plang ca nu sunt dotari, dar aparatura medicala de milioane de euro zace nefolosita. Nu sunt bani pentru niste banale calmante, insa se fac investitii inovatoare si...nefolositoare. Se vorbeste despre stocuri uriase de medicamente, platite doar pentru a fi aruncate, in timp ce bolnavii sunt trimisi sa-si cumpere medicatia.

Sunt anchete pentru fraude cu retete compensate, dar si pentru echipamente la suprapret. Sistemul este descris an de an ca fiind in colaps, dar sume uriase ajung in conturile unor firme care stiu ce „tratament" trebuie sa le administreze responsabililor din domeniu.

01 aprilie 2013, Institutul de Cardiologie din Timisoara. Intr-o zi a pacalelilor, medicii se plang ca nu mai pot opera. Anuntul e cat se poate de serios.

Prof. Dr. Marian Gaspar, seful Clinicii de Chirurgie Cardiaca a Institutului de Boli Cardiovasculare Timisoara: "Aici e blocul operator care e trist, nu se opereaza, toata lumea e suparata. Nu Horia? Da! Uite salile de operatie care asteapta in orice secunda sa fie deblocate si sa putem relua activitatea."

Seful sectiei de chirurgie si membrii echipei sale vorbesc despre lipsa medicamentelor. Au facut mai multe operatii decat se estimase pentru decontare si, de aici, blocajul.

Medicii spun ca periodic ajung in aceasta situatie rusinoasa. Singura varianta ca un pacient sa fie operat la timp este sa isi cumpere singur medicamentele. Daca asteapta sa le primeasca de la spital, bolnavii isi risca viata, pe patul de spital.

Institutul de Boli Cardiovasculare din Timisoara nu a fost descentralizat, a ramas direct subordonat Ministerului Sanatatii, data fiind importanta sa. E vorba de o unitate sanitara de prestigiu, care tocmai a solicitat reluarea programului de transplant de cord la Timisoara, sistat in urma cu mai multi ani. Gasim la Institut un paradox urias - in timp ce nu sunt bani pentru medicamente, unitatea a primit in ultimii ani o finantare ...uriasa pentru un corp de cladire nou. Nu e nimic rau sa investesti intr-o astfel de cladire. Doar ca a ajuns sa coste mult mai mult decat fusese estimat initial si acum zace de pomana, pentru ca nu au mai fost bani si pentru dotari. Fara ele, cladirea e doar...de decor.

Ranko Szuhanek, manager general la Institutul de Cardiologie Timisoara: "Cat a costat pana acum cladirea? In jur de 10 milioane de lei noi."

Managerul a revenit ulterior cu o rectificare - 11,3 milioane de lei noi, adica vreo 2 milioane si jumatate de euro a inghitit mai exact, conform actelor, aceasta cladire. Investitia s-a derulat in timp ce Ministerul a alocat si pentru vechea cladire a Institutului peste 4 milioane de lei, adica un alt milion de euro, tot pentru modernizare. In ambele cazuri, achizitiile sunt surprinzatoare.

In cladirea initiala, doua lifturi au costat peste un milion de lei, adica 250.000 de euro, in conditiile in care pe piata sunt oferte cu preturi si de 3 ori mai mici. Iar noul corp, mai detine un record si in privinta timpului de construire. Lucrarile au inceput in 2006 si au fost finalizate anul trecut. Managerul povesteste ca la imobil au lucrat 2 firme - prima a fost inlaturata si a fost angajata o alta societate, pentru care, se pare ca veneau de la minister mai repede banii pentru lucrari.

Actionar la firma care a lucrat in perioada 2009-2012 la imobil, este Ovidiu Branzan, fost ministru al Sanatatii in perioada 2003-2004, actualmente vicepresedinte PSD Timis.

Ovidiu Branzan: "Nu are nicio legatura constructia cu functiile detinute, a fost licitatie..."

Firma sa a fost singura participanta la licitatie si implicit...a castigat. Valoarea contractului a fost de aproape 9 milioane de lei cu TVA, nu peste 11, la cat a ajuns intr-un final.

Cladirea are nevoie insa de dotari, pentru care conducerea unitatii cere o finantare uriasa de la Ministerul Sanatatii.

Paradoxal, in timp ce se fac cereri pentru echipamente, imobilul a devenit depozit pentru aparatele medicale din Institut. Dispozitive scumpe, de sute de mii de euro, cumparate cu bani de la Banca Mondiala, le gasesti lasate de izbeliste in mansarda cladirii. Managerul spune ca nu sunt casate, ci doar mutate temporar. Sau te impiedici de ele pe scarile de acces:

Pana in acest moment, rezultatul proiectului este o cladire care mai mult zace de pomana. E drept ca la parter a fost infiintat un amfiteatru si farmacia unitatii. Dar adaposteste si un computer tomograf care la randul sau zace degeaba.

Computerul tomograf a fost cumparat in 2008 si e una din marile realizari ale Institutului de Cardiologie. Acum zace intr-o cladire nefolosita la capacitatea ei, in 2011 nu era nici macar asamblat. Pe atunci era inca in garantie.

Intre timp a iesit din garantie si dupa cateva angiografii de test...s-a stricat. Iar pentru ca in perioada garantiei nu a fost despachetat, nimeni nu poate spune daca nu cumva furnizorul a vandut un tomograf cu probleme de la inceput, gasind clientul perfect, care sa iroseasca o suma uriasa. Instititul a platit mai mult decat trebuia si dispozitivul zace defect. A fost achizitionat pentru Cardiologie de catre Universitatea de Medicina din Timisoara. Este meritul fostului rector - profesorul Stefan Dragulescu, care era si este directorul medical al Institutului, dar si fost ministru al Sanatatii.

Prof. Dr. Stefan Dragulescu: "In cladirea veche, nu exista un spatiu corespunzator pentru amplasarea acestui aparat. Sigur ca cladirea incepand din 2006 noi am crezut ca la inceputul lui 2008 va fi finalizata."

In 2008, Universitatea condusa de Dragulescu dadea oficial, in acte, 700.000 de euro pentru tomograf. In realitate, aparatul a ajuns sa fie si mai scump, adica aproape 1,2 milioane de euro, din pricina... unor clauze privind softuri si aparate auxiliare.
Profesorul Dragulescu este considerat si ctitorul onorofic al noului corp de cladire - proiectul a luat nastere in 1996, cand Dragulescu era ministru.

Ar fi de mentionat ca in tot acest timp, doi medici considerati mana dreapta ai profesorului Dragulescu s-au asociat in privat si ofera alternativa. Au achizitionat un aparat pentru investigatii si au o afacere prospera in Timisoara.. Nu li se poate reprosa nimic, atata timp cat la Institut, tomograful cumparat cu bani grei, din semnatura profesorului Dragulescu - nu functioneaza.

Cel mai recent inventar intocmit de Minister a scos la iveala in tara peste 400 de echipamente performante, de 4 milioane de euro, care zac si se umplu de praf. Cu acesti bani ar putea fi acoperit necesarul de medicamente pe un an in cel putin 5 spitale municipale.

In cladirea din Timisoara folosita drept depozit de aparatura, medicii filmeaza ce se intampla la ultimul etaj, de cate ori ploua. Apa e si la subsolul cladirii, unde pot fi surprinse in imagini inundatii de toata frumuseata si unde ruginesc paturi moderne, destinate bolnavilor. Managerul spune insa ca imobilul se inunda doar atunci cand cineva saboteaza conducerea spitalului.

Sabotajul ar putea insemna noi fonduri, pentru alte reparatii interminabile. Si in timp ce noul corp incepe sa se deterioreze, in cladirea principala a Institutului, e pura loterie cine intra la operatie.

Conform unei hotarari de guvern, pacientii care isi cumpara singuri medicamente si materialele necesare interventiei pot cere ulterior rambursarea banilor. Sumele se recupereaza de la spitalul unde pacientul e tratat, in masura fondurilor. Sunt insa multe situatii, cum e la Cardiologie in Timisoara, cand spitalul nu accepta nici decontari ulterioare.

Prof. dr. Marian Gaspar, seful Clinicii de Chirurgie Cardiaca a Institutului de Boli Cardiovasculare Timisoara: "Am fost sesizati ca pacientii sa nu-si mai cumpere materiale, in caz contrar ca ei si-ar cere banii inapoi, spitalul fiind obligat sa le plateasca suma, asa ca nu mai operam."

Si in timp ce la Timisoara saloane si sali de operatie ultramodernizate zac goale, la Arad, adica la 50 de kilometri, pacientii descopera conditii de cosmar. Spitalul de boli infectioase, caci despre el este vorba, este arondat Consiliului Judetean. Cladirea a fost retrocedata si acum mai marii peste judet spun ca nu mai poate primi modernizari capitale.

Nicolae Iotcu, presedinte CJ Arad: "Din punct de vedere legal, CJ Arad nu poate investi niciun leu in ceea ce inseamna modernizarea, pentru ca deja este proprietatea altuia, ceea ce inseamna deturnare de fonduri pentru CJ, noi putem doar niste cheltuieli minime, adica intretinere la instalatiile sanitare, sistemul de iluminat".

Cat intervine la instalatii sanitare Consiliul Judetean se vede intr-un peisaj desprins parca din cel mai mizerabil ghetou.

Si in timp ce bolnavii sunt cazati in infern, Curtea de Conturi a avertizat Consiliul Judetean pentru management defectuos. In traducere, inspectorii reclama lipsa evaluarii constructiilor si a terenurilor de patrimoniu. Ultima a fost facuta in 2008 si de atunci Consiliul Judetean ar fi putut oferi solutii de amplasament pentru cladiri noi si apoi sa faca cerere la Ministerul Sanatatii, pentru cofinantare. Conform legii, Consiliul vine cu 5 % iar ministerul cu restul.

Iar cu banii dati in valuri la Timisoara putea fi ridicata o sectie noua de Boli Infectioase, la Arad - in curtea Spitalului Judetean.
 

Sursa: Pro TV
Citeste mai multe despre: spitale, Rares Nastase, sanatate, medici, bolnavi,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.