100 de ani fara schimbari in educatia romanilor. De ce altii au ales sa desfiinteze concurenta intre elevi

Pro TV | Publicat acum 2 ani 5 luni
Embed:

PREGATITI PENTRU ESEC, PARTEA I | La noi, educatia se bazeaza, inca, la fel ca acum 100 de ani, pe concurenta. Educatorii din Occident au renuntat demult la ea, convinsi ca e mai degraba demoralizatoare.

In timp ce in UE numarul oamenilor cu bacalaureat si facultate creste, la noi e pe dos. De 3 ani incoace, tot mai putini dau piept cu examenul de maturitate si inevitabil, jumatate dintre ei il rateaza.

Majoritatea tinerilor care termina scoala romaneasca nu stiu incotro s-o apuce.

"Resursa umana asa cum se naste acuma, mi-e tare teama ca vom ajunge mai ales culegatori de capsuni si stergatori de cururi prin Italia!", a declarat sociologul Gheorghe Onut, profesor universitar in cadrul Universitatii Transilvania, din Brasov.

RTI educatie - 15

Ce e de facut? Sa invatam mai mult, ar crede unii, sa invatam meserii, spun altii,dar sociologii ne avertizeaza ca, orice am invata, e momentul sa invatam altfel.

EXPERIENTA GERMANA

Aceasta fetita a absolvit cu brio primele 2 clase intr-una, in Germania. S-a intors acasa, la Timisoara. Acum, vrand-nevrand, mama compara cele doua sisteme de educatie.

Delia Mihailov, mama: Acolo sistemul de invatamant este, practic, individualizat.Fiecare copil primea un plan saptamanal de lucru, diferit de la caz la caz, infunctie de aptitudinile copiilor.

Cand un copil nu-si executa planul saptamanal, care ii este alcatuit, niciodata nu este vina copilului, ni s-a subliniat lucrul acesta, este vina invatatoarei.Saptamana urmatoare va alcatui un plan mai usor.

Nu se vorbea niciodata despre restul elevilor, de fata cu ceilalti elevi, nu trebuia sa fie nimeni cel mai bun din clasa. Nici fiica mea, fapt ca a trecut dinclasa intaia intr-a doua si a absolvit cei 2 ani intr-unul, spre deosebire de toticeilalti care erau din Germania, nu s-a considerat acesta un lucru wow.

La noi, concurenta e clara pentru toata lumea, inca din clasa I.

Anisia: eleva in clasa a VI-a: Cea mai buna prietena a mea, uneori imi zice, plangand cu lacrimi in ochi, daca ia un 8, un 8,50 sau chiar 9, incepe sa planga, pentru ca parintii zic ca daca iau mai mic decat 10, atunci sa invete mai mult si ii iau telefonul si o cearta!

RTI educatie - 34

La noi, educatia se bazeaza, inca, la fel ca acum 100 de ani, pe concurenta. Educatorii din Occident au renuntat demult la ea, convinsi ca e mai degraba demoralizatoare. Primii au fost finlandezii, inca in anii 80.

Gheorghe Onut, sociolog: Cum sa ajuti fiecare copil sa creasca pana unde trebuie, asta este misiunea unei evaluari facute cu cap si cu suflet.  La ce ajuta sa ne incurajam copiii sa fie in competitie unul cu celalalt, cand majoritatea resurselor cele mai bune in viata le obtii prin cooperare?

In scolile din vest, copiii stau in grupuri.

Gheorghe Onut: Pe copii ii invata nu numai doamna invatatoare, pe fiecare, ci copiii se invata unul pe celalalt. Fluxurile formative se multiplica de cateva zeci de ori, in asemenea configuratie.

In sistemul romanesc, scoala inhiba copiii din prima zi.

Gheorghe Onut: Copiii stau unul langa altul, nu au voie sa se vada unul pe celalalt, ne vedem numai din ceafa, nu avem voie sa vorbim unul cu celalalt.

Si la noi, invatatoarele au fost instruite sa copieze metoda finlandeza, cu lucrul in grup, dar nu functioneaza.

Liana Jurconi, invatatoare: Ei fiind foarte agitati, pe noi nu ne avantajează foarte tare, este mult mai usor pentru un dascal sa foloseasca tot aceleasi metode frontale, deci eu in fata - ei..., ca sa ma vizualizeze.

In Finlanda sau Germania, daca cei mici vorbesc vrute si nevrute, profesorul intelege ca lectia lui nu e suficient de interesanta.

Delia Mihailov, mama: a venit profesoara de matematica, ca aveau profesoara, deci nu era invatatoarea, cu marioneta si a zis: 'eu sunt maimutica si azi trebuie sa mananc 7 banane, aceasta este portia mea, este micul dejun, am mancat deja doua' - erau doua banane de-o parte, 'cate banane mai am pe ziua de azi?'Asa faceau orele, bineinteles copiii erau absolut innebuniti.

Mama

Anisia, eleva: Ne cam plictisim si eu ma cam plictisesc si as vrea sa ne predea nu ca pe o lectie, ci ca pe o poveste!

La noi, copilul e vinovat, daca se plictiseste la ore. Scolile occidentale se adapteaza la viitor. In Germania, invatatoarea a explicat parintilor ca, in secolul vitezei nu se preda caligrafia - ar fi o pierdere de timp - si ca elevii ei vor invata doar sa scrie citet.

Delia Mihailov, mama: Nu se invatau poezii pe de rost, le citeau, trebuiau sa le inteleaga, sa ia la cunostinta ca exista acea poezie, dar nu are nicio importanta sa invete pe de rost. Aici, in a doua zi de scoala: 'memorati doua strofe ale poeziei pe de rost'. Ah, o poezie, niste termeni, cu niste... Deci, dupa mine eu nu stiu ce cauta acea poezie in cartea de romana. Asta era tema fost tema, a trebuit facuta, a fost un timp pierdut, dupa mine!

Liana Jurconi, invatatoare: De memorat, eu cred ca trebuie uneori sa ne mai exersam si gandirea si memoria ca sa... ne putem sa ne...

Tariana compara: manualele romanesti: gri, cu enunturi alambicate si cerinte greu de descifrat, cu cartile din Germania: hartie lucioasa, exercitii colorate si clare, desene hazlii, de care nu se mai poate desparti.

RTI educatie - 26

Tariana: Caietul nostru din Germania, pt el n-am platit, dar mie mi s-o parut, ca mai bine, ca aici am platit pt toate caietele si nu mi se pare corect, nu stiu de ce, da nu mi se pare corect.

Copilul constata pe pielea parintilor prima contradictie in termeni a educatiei romanesti: invatamantul gratuit costa bani.

Mergem in Finlanda unde invatamantul e atat de gratuit incat copilul nu cumpara nici macar o guma de sters.

Narcisa Suciu, celebra cantareata, a emigrat pe cand fiica ei avea 11 ani. Azi, Daria e in clasa a 9-a. Pentru ele scoala de acolo a fost un soc.

Narcisa Suciu si Daria

Narcisa Suciu: Copiii primesc de la caiete, manuale, creioane, radiere... Toti elevii, studentii, au un pranz gratuit, cu fructe, cu legume cu salata, lapte. Fiecare elev are alocata o suma in valoare de 7580 de euro, pentru un an scolar.

In Romania, respectul pentru scoala se impune prin: uniforma, note, disciplina. Prima lectie pe care ne-o preda Finlanda e relaxarea: aici copiii pot zburda desculti, ca acasa.

Narcisa Suciu: La scoala, in prima faza a fost ca trebuie sa le spuna profesorilorpe nume, deci asta pentu ea a fost peste poate!

Daria a invatat ca si copiii au dreptul sa spuna nu.

Daria: Daca nu te simti confortabil sau pur si simplu nu stii sau nu vrei atunci nutrebuie!

In scoala romaneasca, un refuz e considerat sfidare. In Finlanda, notele sunt confidentiale - elevii nu sunt in competitie cu colegii, ci cu ei insisi. La noi, rusinea unei note proaste strigate in gura mare, e considerata stimulare.

Daria: M-as simti oribil, m-as simti jignita, plus ca toti ar rade de mine.
Reporter: Ai vrea sa te intorci la scoala in Romania?
Daria: Sincera sa fiu, nu.

Ne intoarcem la Timisoara, acasa la Tariana. Povesteste mamei ce a facut la ora de mate:

Tariana: Pentru asta, am stat toti colegii, dar pana la urma a auzit colega mea ceva de la Frau, si a zis: 'Ei, stiu care tre sa fie propozitia'. Si-am zis: 'Chiar?' A zis 'Scrie dupa mine' si am scris dupa ea.

Delia Mihailov, mama: Trebuia sa faci calculele, Taria, si acolo unde calculul e corect, sa scrii literarespectiva. Deci, exercitiul asta, practic nu l-ati facut!

Tariana intelege ca n-a fost corect sa copieze si reface exercitiul. Se grabeste,fiindca mai are teme.

Tariana: nu sunt grele, dar sunt destul de multicele si odata am term abia la 7 seara,

Liana Jurconi, invatatoare: Ne straduim in timpul unei ore de curs sa cuprindem un volum cat mai mare, pt ca apoi, acasa, sa nu mai fie nevoiti parintii sa lucreze foarte mult cu ei.

In Germania, timpul liber al Tarianei era respectat - 4-5 ore de studiu pe zi in clasa erau suficiente. Aici, studiul in clasa e insuficient. Culegerea de exercitii "Ursuletul silitor" o sileste pe Tariana sa stea la birou alte 4 ore.

Ursuletul silitor

Tariana: ne pun tot felul de intrebari de clasa intaia, nu stiu de ce, dar in caietul asta, asa se intampla. Care e mai mare, am facut mii din asta in clasa a doua.

In noua ei clasa, Tariana are 30 de colegi. Invatatoarea se ocupa de fiecare, cat poate. Ghinionul e ca talentul matematic al Tarianei, descoperit in Germania, ramane aici nestimulat - desi copila lucreaza mai mult.

RTI educatie - 40

Si sistemul finlandez functioneaza perfect fara teme obositoare.

Daria: nu ne dau multe teme, adica temele se fac in 20 de min.

Elevul roman, in schimb, lucreaza mai mult decat prevede legea:

Carmen Uscatu, mama: Merge la scoala, sta acolo 5, 6, 7 ore, vine acasa, are si meditatii, are si teme, nu mai are weekend-uri, eu imi admir copilul pentru ca el munceste mai mult decat mine!

Sursa: Pro TV
Citeste mai multe despre: educatieinvatamant,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.