Mafia caviarului din Delta. Pescuitul ilegal al sturionilor, sub nasul celor care trebuie sa impiedice ilegalitatile. Partea a II-a

Pro TV | Publicat acum 3 ani 11 luni
Embed:
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului

In hoteluri, pensiuni si restaurante de lux poti cumpara icre negre, dar si pastrugi ori moruni despre care ospatarii recunosc, filmati cu camera ascunsa, ca sunt pesuiti masiv din Dunare.

Reprezentantii unitatilor se acopera cu acte de la crescatorii private si din import. Asadar, comertul pare legal.

Faleza din Tulcea, o dimineata de iunie. Nu s-a crapat bine de ziua ca in fata sediului Administratiei Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii e agitatie mare.

61402186Mafia caviarului din Delta, deconspirata la Romania, Te iubesc
61402184Mafia caviarului din Delta, deconspirata la Romania, Te iubesc
Mafia caviarului

Femei la maturat, barbati la tuns iarba, masini care uda trotuarul. Curatenia generala are loc pentru un eveniment anuntat cu mare fast in oras - ziua in care se elibereaza in Dunare 1.000 de pui de pastruga. La ora 8, sunt adusi actorii principali.

Partasi la marea actiune sunt si membrii mai multor ONG-uri de la noi, dar si oficiali din strainatate, pentru ca evenimentul marcheaza "Forumul Dunarii".

Trei zile de conferinte, cu ministrii de mediu din tarile riverane fluviului. Evenimentul se tine tot pe faleza, la un hotel de 4 stele.

Inca din prima zi autoritatile tin discursuri pline de optimism. Guvernatorul Deltei vorbeste despre vastele zone din Delta, cu multa protectie: "Stim cu totii ca Delta Dunarii e o zona uriasa de 580.000 de hectare. Cu multe protectii din partea Uniunii Europene si de pe plan international."

I-a urmat primarul Tulcei: la fel de optimist in declaratii, face totusi o avertizare: "Mai este aici o problema, noi dam drumul la sturioni in Fluviul Dunarea si altii ii pescuiesc".

Toate cele 1.000 de exemplare au montate CIP-uri, adica dispozitive de monitorizare, astfel incat sa poata fi observate prin apele teritoriale romanesti pentru a nu fi braconate. In teorie.

Dupa marele eveniment participantii se retrag in restaurantul hotelului de patru stele. In meniu gasesc sturioni si icre negre. Nimeni nu e curios de unde provin, desi cu cateva minute mai devreme vorbeau despre protejarea sturionilor si implicarea statului.

CAMERA ASCUNSA

"- Si icrele negre tot. Normal ca tot de aici.

- Si sunt de crescatorie sau de Dunare?

- Cum sa fie de crescatorie, sunt de Dunare, de la noi! Pot sa le vada si se cunosc alea care sunt de crecatorie".

Mafia caviarului

Ospatarii vor sa spuna de fapt ca specialistii DVS isi dau imediat seama printr-o expertiza daca e vorba de icre de Dunare sau de acvacultura. Daca vor sa verifice.

In bucataria restaurantului se prepara la comanda prealabila si storceagul de sturion -regina ciorbelor pescaresti din Delta, cautata pentru ca in contextul prohibitiei este foarte rara.

Oferta si mai bogata gasim intr-un restaurant de lux din Bucuresti. Pe un platou troneaza o cega.

"Cel mai mult, adica la noi aici se mananca sturioni. Toata lumea buna mananca sturioni", spune  Nelu Anca, patron restaurant

Patronul sustine ca marfa e din acvacultura, insa e contrazis chiar de cel mai important crescator privat de sturioni de la noi, Robert Raduta.

 "Din cate stiu eu cega in acvacultura nu exista astazi pe piata libera. Nu exista cega in acvacultura, care sa fie disponibila pentru piata, legal, nu exista cega, nu exista pastruga, deci aceste specii sunt prinse 100% din liber", spune Robert Raduta.

Patronul restaurantului bucurestean spune oficial ca toata marfa provine de la un Cash&Carry si de la crescatorii private. Aprovizionarea se face numai cu acte in regula.

Autoritatile sunt mai preocupate sa prinda "pestii" mici din retele. Pescarii, care nu sunt decat baza piramidei. Adevaratii traficanti vand pretiosul sturion in restaurante de lux, hoteluri si pensiuni. Pana sa ajunga in farfuriile gurmanzilor, icrele si carnea trec prin mainile mai multor intermediari.

Mafia caviarului

Pescarul vinde kilogramul de caviar la malul Dunarii cu 400 de euro. Colectorul il vinde mai departe patronilor de restaurant cu 800 de euro. Iar ceea ce vedem in farfuriile clientilor se plateste cu peste 1000 de euro kilogramul.

Nu doar caviarul e scump, ci si carnea de sturion. Cel mai bun pret il gasesti in curtea pescarului. O pastruga de 6 kilograme prinsa pe bratul Borcea se vinde in curtea pescarului cu 50 de lei kilogramul.

Pretul sturionului creste de 4 ori daca e vandut in restaurantele de lux

Pretul poate sa creasca de patru ori daca se vinde intr-un restaurant cu pretentii din Bucuresti. Pentru ca e marfa pretioasa, clientii cumpara la suta de grame.

Sturionul salbatic e mai valoros pentru ca are gust. Poate de aceea e mai scump decat ce gasim in hypermarket, unde marfa de acvacultura se vinde mai ieftin cu pana la 15 lei.

Ca sa ajunga pe gratarul restaurantelor, sturionul e pescuit intens. Politistii, in loc sa anihileze retelele de trafic, deranjeaza doar pestii mici. Pescarii care din asta traiesc.

Odata depistati, pescarii urmeaza o procedura extrem de anevoioasa. Practic cu o burca se cauta pe fundul Dunarii, pentru a fi gasite echipamentele aruncate de braconieri.

Politistii pierd nopti intregi cu infractori marunti, lasand timp adevaratilor traficanti sa-si vada de treaba.

Membrii retelelor sunt foarte bine organizati. Au telefoane cu care se avertizeaza unii pe altii si calauze care vegheaza la aparitia politiei. Cand noaptea se aprinde reflectorul pe Dunare, pescarii de sturioni se anunta, isi aduna plasele si fug. Se intampla primavara si toamna, cand sturionii urca din mare in Dunare incarcati cu icre.

Ajung la Portile de Fier , de unde nu pot trece mai departe. Pe traseul lor sunt 5 puncte, unde depun caviarul si pe care braconierii le cunosc: zona Sulina-Sfantu Gheorghe, zona Deltei pana la Isaccea, apoi pe bratul Borcea in judetul Constanta si la Maglavid, in Dolj.

Tudor Cernega este primarul comunei Ceatalchioi. El sustine ca braconajul ar avea protectia tuturor autoritatilor de control, deloc putine, din zona Deltei Dunarii.

Delta Dunarii, un teritoriu impartit frateste intre braconieri, dupa legi nescrise

Lacul Lumina, langa Caraorman, e zona de actiune a familiei Contolencu. Tatal Victor si cei doi fii, Alexandru si Cristian, au fost prinsi de mai multe ori de politia de Frontiera si de Politia Deltei, la pescuit illegal.

Pe langa ei, in grupare actioneaza multi alti pescari, toti greu de surprins in flagrant, pentru ca detin braci rapide, stiu ascunzatorile din Delta si scapa repede de capturile compromitatoare.

Politistii spun ca familia Contolencu si cei din anturajul lor au facut averi frumoase din pescuitul ilegal. Au masini de teren si salupe de zeci de mii de euro, plus case impunatoare,
de pe urma pescuitului cu pripoane si carmace, pe lacul Lumina si pe Dunare.

Politistii spun ca gruparea Contolencu isi impune autoritatea la Caraorman pentru ca au in familie un politist. Si nu unul oarecare. Viorel Contolencu, fratele lui Victor si unchiul celor 2 tineri, este comisar sef la IPJ Tulcea, fiind seful mascatilor de la Serviciul de interventie Rapida.

Mafia caviarului

Culmea, chiar mascatii de la Interventie rapida participa la raziile de amploare din Delta, cand ar trebui prinsi marii braconieri. La reusita oricarei actiuni, politististii Deltei mizeaza de fiecare data pe discretia comisarului sef de la SPIR.

Nu exista oficial nicio dovada ca politistul Viorel Contolencu si-ar proteja rudele acuzate de braconaj. L-am contactat, nu a dorit sa fie filmat, dar a precizat ca cei din familie nu au nimic de a face cu actiunile de braconaj in Delta.

Un capitol foarte important in povestea sturionilor il reprezinta atragerea de fonduri europene. Sunt stindardul Uniunii, ca in orice treaba romaneasca, la noi a fost loc de interese mari si sume uriase irosite.

Milioane de euro pentru proiectele care nu sunt viabile

Milioane de euro s-au scurs anual pe proiecte care nu erau viabile. Poate si pentru ca interesele celor care au solicitat si primit banii erau altele.

La Uzlina, Murighiol si Jurilovca au functionat pentru scurt timp centre private de crestere a sturionilor. La Murighiol s-au alocat peste 12 milioane de lei fonduri nerambrusabile.

Contractul proiectului finantat printr-un program de dezvoltare regional a fost intr-un tarziu reziliat. Un fost angajat de incredere la Piscicola Murighiol, care s-a ocupat de proiect, spune sub protectia anonimatului, ca banii au fost luati in numele salvarii sturionilor, dar mergeau catre investiti in pensiuni si hoteluri, din Delta.

Iazurile piscicole au apartinut unei firme controlata de omul de afaceri Alexandru Bittner, la vremea proiectului pentru sturioni.

Fostul angajat spune ca toate discutiile privind investitia in ferma de sturioni le avea cu Alexandru Bittner. El este unul din fostii mari concesionari din Delta Dunarii, cu zone intinse de apa si lacuri luate in concesiune.

In anii 2006-2010 in Delta s-a vorbit mult de influenta lui Alexandru Bittner in zona, toata lumea stia ca este un apropiat al fostului premier Adrian Nastase.

Ulterior, Alxandru Bittner s-a retras oficial din afacerile de la Murighiol si Jurilovca, numele sau nu mai apare printre actionari.

La Murighiol, in locul unei crescatorii de sturioni, e acum un complex cu circuit inchis, iar cu banii pentru cresterea sturionilor s-ar fi facut si un hotel pe lacul Dranov, tot cu circuit inchis.

Patronul pescariei e parte intr-un dosar penal de braconaj la sturioni, alaturi de alti 20 de inculpati, din care 11 sunt acuzati ca ar fi actionat ca o retea bine organizata.

Ar fi de mentionat in acest caz ca la inaugurarea pescariei, in urma cu doi ani, au fost invitate autoritatile tulcene, printre care si oficialii de la Agentia pentru Pescuit si de la Administratia Biosferei Delta Dunarii, din vecinatate.

Puii sunt masurati, fotografiati si apoi eliberati inapoi in Dunare. Cercetatorii spera sa ii regaseasca la toamna in zona Marii si peste cativa ani, tot aici, unde ar trebui sa faca repopulare. In zona Isaccea, pestisorii au 10 centimeri lungime.

Mai sus pe Dunare, spre Giurgeni, se intorc dupa un deceniu de 10 ori mai mari, dar sunt pescuiti masiv.

La Giurgeni in Ialomita e cea mai mare piata de vanzare " la vedere", a sturionilor.

Valeriu Tabara este cel care a intrerupt programul de populare al Dunarii cu sturioni sustinand ca nu avea dovada eficientei lui. In schimb, a dat drumul la pescuitul lor in scop stiintific. Conform unei noi legi sustinuta de Valeriu Tabara, pescuitul stiintific se poate face "in orice perioada a anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice zona, pentru orice specie acvatica, la orice varsta si dimensiune, cu utilizarea oricaror metode, unelte, dispozitive si plase de pescuit, atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii, in baza autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific".

Institutele de cercetare, in calitate de titulari ai "autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific elibereaza ordine de serviciu pescarilor atestati".

Absurd e faptul ca Romania a cheltuit milioane de euro cu repopularea sturionilor pe Dunare, iar astazi ii captureaza braconierii uncrainieni.

Autoritatile au oprit programul de repopulare fara sa aiba insa o strageie la schimb. Fara sa intensifice controalele si mai ales, fara sa-I prinda pe cei care se ocupa de trafic.

Robert Raduta are cea mai moderna statie de reproducere asistata a sturionilor. O afacere de familie, care a pornit in 2000 si s-a transformat intr-un proiect extrem de serios. A fost principalul castigator al programelor cu statul de repopulare cu puiet si a participat in ultimii ani la toate proiectele importante de monitorizare a sturionilor adulti, capturati pentru studiu.

Stindardul Europei, sturionii genereaza profituri uriase la negru

Traficul cu caviar si sturion e o afacere tolerata. Nu sunt deranjati capii retelelor care cuprind inclusiv autoritati. Controalele sunt de fatada.

Sapte instituii de control nu sunt in stare sa opreasca un fenomen care va duce la disparitia unor specii rare de sturioni. Am fost marele furnizor de caviar al Europei, iar azi suntem pe punctul de a pierde aceasta comoara. In adancul apelor, ultimele exemplare pierd in fiecare zi lupta cu braconierii. Pana intr-o zi, cand in Dunare si mare nu vor mai fi deloc.

Sursa: Pro TV
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
  • Mafia caviarului
-->
Citeste mai multe despre: icre, sturioni, Romania te iubesc,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.