Marea defrisare, 3. In Romania, padurarii sunt oameni care atenteaza la dreptul nostru la mediu si aer curat

Pro TV | Publicat acum 3 ani 4 luni
Embed:

Teancuri de dosare s-au intocmit de-a lungul timpului despre jaful din paduri. Se stiu locurile de unde se taie si, in mai toate cazurile, se cunosc faptasii, se stie cine este implicat.

Dar, ramanem in acest stadiu. Nimeni nu este pedepsit. Tocmai de aceea noi vom continua demersul nostru. Vom cere modificare legilor si mai ales aplicarea lor.

Ii vom arata pe care se fac vinovati pentru miile de hectare de padure rase de pe fata pamantului.

Sa ne intoarcem la Directia Silvica din Cluj. In rechizitoriul procurorilor apare si numele celui care a condus Directia Silvica inaintea lui Traian Maris, timp de opt ani, Ioan Morar. In document se arata ca si pe timpul sau se strangeau spagi. Si el este raspunzator pentru miile de hectare care au fost rase din Apuseni.

In plus, rapoarte oficiale vorbesc despre tanzactii fictive din care sefii Directiei Silvice trageau sume colosale. Una dintre ele a fost incheiata in 2010.

Cumpara cu 110.000 de euro, 100.000 de kg de melci. O suta de tone. In realitate, tranzactia nu a existat niciodata. A cumparat in luna mai de la o firma privata si a vandut in luna octombrie catre aceeasi firma privata. Melcii nu au existat. Surse din cadrul Directiei Silvice spun ca au fost bani folositi in campania electorala. Oamenii acestia nu au nicio frica.

Si Morar isi vede de treaba. A fost schimbat de pe un scaun pe altul. A ramas in sistem, angajat al statului, aparator al padurii.

Ioan Morar: Eu habar nu am avut de ce s-a intamplat acolo. Eu nu sunt in teren.

Alex Dima: Cat ati fost director?

Ioan Morar: 8 ani.

Alex Dima: Si niciodata n-a venit nimeni sa spuna domnule aici s-a taiat abuziv...

Marea defrisare (2013) - 3

Ioan Morar a condus Directia Silvica Cluj timp de 8 ani. Acum nu vrea sa vorbeasca in fata camerei, pentru ca spune ca nu se simte confortabil. L-am intrebat ce s-a intamplat ce s-a intamplat cu padurile din jurul Clujului, paduri pe care le-a administrat.

Spune ca habar nu avut timp de 8 ani ca de aici se taie ilegal. Despre acesti oameni s-au intocmit dosare multe, teancuri. Sunt pagube de sute de milioane de euro, iar in urma lor au ramas mii de hectare fara padure. Doar cioate. S-au facut dosare, nu se intampla nimic, sunt in continuare in fuctii. Angajati ai statului. Apara padurea. Halal silvicultori.

Ministrul Padurilor cunoaste situatia, dar spune ca nu poate sa faca nimic.

Lucia Varga, ministrul Padurilor: "Am fost la Cluj, unde am vazut cu proprii mei ochi dezastrul ce s-a produs acolo. Am identificat vinovatii si dupa actuala legislatie masurile luate sunt 30% reducere din salariu. Sunt situatii in care le-am facut dosar penal si nu mai sunt sefi de ocol, sunt ingineri. Si n-am certitudinea ca ei nu mai fura in continuare. Trebuie sa am dreptul legal ca masura administrativa sa nu il mai lasa sa fure."

Exista legi. Dar nu sunt aplicate. In Codul Muncii se arata clar ca salariatul poate fi concediat pentru abateri grave. Daca se doreste. In acest caz se pare insa ca nu se vrea. Si asta pentru ca cei care fura fac parte dintr-un sistem, o adevarata caracatita in care aproape toata lumea este implicata, in care cei care gresesc sunt cunoscuti, dar au sustinerea politicienilor si nu patesc nimic.

Dosarele despre dezastrul din muntii Apuseni se plimba acum de la o institutie a statului la alta. Prima oprire, Politia Cluj. Ioan Deac este comisar si se ocupa de furtul din paduri.

Ioan Deac, comisar: Noi facem activitati specifice de politie. Audierea persoanelor, solicitarea unor...constatari...

Alex Dima: In momentul asta in ce stadiu sunteti?

IDSuntem in stadiul de verificare. Trebuie sa solictam de la finante sa ne faca un prejudicu. Trebuie si un calcul fiscal. Solictam documente de la Directia Silvica, verificam toate partile care au fost puse in valoare...

AD: Cand credeti ca va fi gata?

ID: Dosarul, intrucat e un dosar mai complex, nu pot sa va spun cu certitudine cand va fi gata!

Prin urmare, in ritmul acesta, cercetarea se poate intinde pe multi ani. Pana atunci faptele se prescriu si nimeni nu mai este pedepsit. Dosarele sunt intocmite de corpurile de control din ministerul Mediului si Romsilva si de Inspectoratul Teritorial Silvic. In multe cazuri, faptele prezentate nu sunt de competenta politiei si dosarele ajung la DNA.

Marea defrisare (2013) - 2

Dosarele au ajuns spre cercetare si la Tribunalul Cluj. Tribunalul le-a trimis spre cercetare la DNA. Reprezentantii DNA nu vor sa vorbeasca in fata camerei, dar spun ca aceste dosare sunt prost intocmite, ca nu sunt de competenta lor si ca oricum nu au oameni suficienti pentru a-i trimite sa cerceteze cum stau lucrurile in padure. Sigur este un lucru: in acest moment nicio institutie a statului nu ancheteaza jaful din padurile de la Maguri.

In acest moment, Romania are 6.500.000 de hectare de padure. Mai mult de jumatate a fost retrocedata catre mostenitori.

Peste 600.000 de hectare au fost retrocedate proprietarilor cu incalcarea legii, iar 500.000, impartite in mici proprietati, sunt neadministrate. Acolo e haos, iar padure nu mai e. Acum, prin Codul Silvic, se doreste ca si cele 500.000 de hectare - sau ce a mai ramas din ele - sa treaca in administrarea statului.

3.234.624 hectare sunt in proprietatea statului, administrate de Romsilva. Dar Regia Nationala a Padurilor administreaza si o parte din padurile private, iar daca se va ocupa si de cele 500.000 - neadministrate acum - va raspunde in total de 4.800.000 de hectare.

Ani de zile s-a tot vorbit despre jaful din padurile private si mai putin de cel din Romsilva. Asta pentru ca insitutia statului este un sistem inchis, cu peste 18.000 de angajati. Un adevarat stat in stat.

Acum, in Parlament este in dezbatere un nou cod silvic, iar ministrul Padurilor e convins ca schimbarile propuse vor veni de hac furtului din padure. Noul cod va introduce obligativitatea detinerii de catre silvicultori a autorizatiei de libera practica. Asta inseamna ca daca silvicultorul incalca legea, autorizatia se suspenda si nu mai are voie sa intre in padure.

Principala modificare adusa de noul cod silvic se refera insa la comercializarea lemnului, care nu se va mai vinde pe picior, estimat in padure, ci din rampe si depozite amenjate la drumul mare. Iar camioanele nu mai au voie sa circule noapte cu lemn pe drumurile forestiere.

Catalin Tobescu: "Proiectul de cod silvic, asa cum este promovat de Lucia Varga in ultimele cateva luni, nu aduce solutii la principala problema pe care o ridica. Taierile ilegale."

Catalin Tobescu este liderul unei federatii a proprietarilor de paduri si nu crede in schimbarile aduse de noul cod silvic. Furturile se vor opri cand cei care pazesc padurea isi vor face treaba sau vor fi drastic pedepsiti atunci cand gresesc. Acum nu se intampla.

Catalin Tobescu: "Se stie unde se taie, cine vinde, la ce firme vinde. Ce sa ne ascundem dupa deget. Nu trebuie un padurar ca sa i-o dau in paza sa jumuleasca ala padurea. Imi trebuie ca toate aceste institutii politie, jandarmerie, inspectie silvica sa isi faca treaba. Trebuie sa trecem de la un control facut de oameni coruptibili si foarte costisitor catre sisteme de monitorizare, catre tehnologie. Monitorizare GPS pentru masini, camere video, sisteme care nu pot fi pacalite."

"Daca vorbim de taieri ilegale trebuie sa gasim solutii de taieri ilegale. Si noi am venit cu o solutie simpla: monitorizarea GPS a tuturor masinilor care transporta lemn. Dvs. stiti, se face monitorizare de masini, de flota, costa 5-6 euro de masina pe luan. Masinile care transporta lemn sa aiba un astfel de dispozitiv."

La capitolul pedepse, noul cod silvic prevede ca orice furt din padure, indiferent de cantitate se pedepseste cu inchisoarea. Teoretic insa. Si fostul cod silvic ii pedepsea pe cei care taiau peste 5 metri cubi de lemn.

Horj Pavel, director directia Silvica Maramures: Stiti pe cineva care a fost pedepsit? Condamnat penal, nu. Nu a fost nimeni pedepsit. Nu am cunostinta de asa ceva. Desi in ultimii ani au fost foarte multe plangeri penale. Si nimeni condamnat."

In noul cod silvic nu se vorbeste nicaieri despre prejudiciul de mediu. Despre atentatul care se savarseste asupra naturii prin defrisarile ilegale. Legislatia prost gandita de pana acum i-a scos pe infractori basma curata.

Horj Pavel, director directia Silvica Maramures: "Asa s-a lucrat pe vremea lui Ceausescu. Toata proprietatea era la stat. Ori daca tu faceai o infractiune si nu furai ceva de la stat nu se considerat infarctiune. Ori practica judiciara a ramas aceeasi. In sensul in care eu tai de la mine instanta asimileaza taiatul arborelui cu smulsul morcovului din gradina. Pentru judecatori e acelasi lucru. De aia va spun de atentat...nu merge. Pe mine nu ma intereseaza ce faci cu padurea ta..."

Asadar, daca iti tai padurea nu esti pedepsit, pentru ca nimeni nu se constituie in parte vatamata. I-am sugerat actualului ministru sa introduca in legislatie ca taierea ilegala din padure reprezinta un atentat la securitatea noastra, a tuturor, si prin urmare toti suntem parte vatamata, iar institutiile statului ar trebui sa ne apere. I-am da astfel judecatorului inca un motiv pentru a-i pedepsi pe cei care distrug padurile. Am prezentat acesta propunere si reprezentantilor Academiei Romane.

Victor Giurgiu, academician: "Sustinem propunerea potrivit careia delictele grave, taierile ilegale sau cele legale admise de o legislatie permisive...sa fie considerate atentate la siguranta nationala inclusiv la siguranta alimentara."

Academicianul Victor Giurgiu a venit si cu argumente.

"Arborele matur produce intre 5 si 10 kg de oxigen pe an, iar un hectar de padure matura produce de la 1-2 tone oxigen intr-un an. Acelasi arbore matur absoarbe 2-3 kg de dioxid de carbon pe an. Altfel spus prin taierea arborilor fara plantare a altora se produce o dezichilibrare."

"In zona de campie sunt secete mari. Avem penurie de apa. Iar in romania campia se apara la munte unde sunt padurile. Acolo sunt izvoarele. Majoritatea izvoarelor sunt din munte, iar daca eu fac nazdravanii...se dezechilibreaza zona montana apar eroziunile si eroziunile vin si colmateaza zona de acumulare necesare irigatiilor."

Am mers si la Parlament, acolo unde este acum in dezbatere codul silvic. La grupul PNL am intalnit-o si pe Lucia Varga, ministrul Padurilor.

"Eu fundamendez luni...si eu dau formularul... In principiu saptamana viitoare. De mine nu ati scapat. O sa fiu scai."

Impreuna cu vicepresedintele comisei de Aparare si cu liderul liberal din Camera Deputatilor au promis ca vor demara procedurile pentru modificarea legii sigurantei nationale.

Si cu seful deputatilor am discutat.

Valeriu Zgonea este de acord cu modificarile propuse si ne-a cerut date despre situatia din padure. Le-am dat. Acum vom urmari daca parlamentarii vor sau nu sa apere padurea

Marea defrisare (2013) - 1

Daca s-ar fi dorit, inca din 2008 silvicultorii ar fi putut sa aiba o gestiune clara asupra lemnului taiat din padure. Ministerul Padurilor are un sistem informal numit Sumal, in care este tinuta gestiunea taierilor din padure si traseul lemnului pana la vazare.

Este o cerinta a Uniunii Europene. Un raport al Curtii de Conturi arata insa ca sistemul este prost folosit si are nevoie de multe imbunatiri. In 2008, Romsilva a semnat un contract cu firma Total Soft pentru achizitionarea unui sistem integrat, care ar fi imbunatatit functionarea Sumalului. Romsilva a platit 3.343.000 de lei, iar programul trebuia sa fie dat in functiune la sfarsitul anului 2008. Traseul lemnului putea fi urmarit din padure si pana la cumparatorul final.

Reprezentantii Total Soft sustin ca s-a muncit 4.000 de ore la acest proiect.

Daniel Mateesu, C.O. Total Soft: "Dupa ce s-a taiat se ducea padurarul cu aplicatia pe un device mobil, se uita la el, ii lua caracteristicile si le introducea in sistem. In momentul care apasa butonul "salveaza", acel buton nu mai putea sa iasa decat fie printr-o factura de vanzare - si vezi la ce pret si cui s-a vandut - fie printr-un bon de consum si pe bonul ala trebuia pus un motiv, de ce ai scos lemnul respectiv, fie printr-un proces de inventar.
Incarcandu-se gestiunea cu acea cantitatea..se introducea si cantitatea...si intrebai diferenta, intre cat a intrat si cat a iesit este x. Vreau sa ii vad. Asa se facea urmarirea.

Daca l-ar fi folosit...daca l-ar fi folosit s-ar putea vedea traseul din momentul in care a fost taiat copacul pana in momentul in care au ajuns banii in contabilitate. Trasabilitate completa."

Presedintele Total Soft sustine ca proiectul a fost implementat in totalitate, dar Romsilva nu il foloseste. Practic, daca programul ar fi fost pus in functiune, se reducea drastic furtul din padure.

Daniel Mateescu, C.O. Total Soft: "Lemnul deja taiat trebuia sa intre si inregistrat in contabilitate si urmarit..si ei au platiti? Proiectul a fost facut si implementat chiar de cateva ori. De fiecare data cand se schimba conducerea noi o luam de la capat in sensul ca mai vrem si asta si asta...schimbau diferite cerinte. Noi il faceam si aici .. lucrurile se cam disipau ca sa zic asa."

In 2012, prospatul director Avram Craciunescu incearca sa rezolve problema.

Avram Craciunescu: "Le-am dat o sansa, ca pana in toamana sa gasim solutie de implementare a acestui contract, pana am incheiat intr-o zi. Si am spus, domnilor parteneri, daca veniti cu o garantie de jumatate din bani continuam programul, daca nu, nu. Pentru ca nu mai am incredere. Si asa am incheiat cu Total Soft."

Acum, Romsilva se judecata cu Total Soft si cere 1 un milion de euro prejudiciu, plus daune. In raportul Curtii de Conturi se arata insa ca Romsilva a actiont iresponsabil atunci cand a cheltuit acesti bani, fara sa testeze inainte sistemul. In plus, tot in raport se arata ca Romsilva a platit 711.000 de lei altei firme pentru servicii similare, in timp ce putea utiliza programul de la Total Soft.

Sunt bani aruncati pe apa sambetei de angajati ai statului. Peste un milion de euro. Gatu Gabriela este directorul economic al Romsilva, cea care a decis plata acestor servicii fara sa verifice daca si functioneaza. Am incercat sa discutam si cu doamna Gatu. Dar in ziua in care am solicitat interviu a plecat in concediu.

Pana acum nu am reusit sa luam legatura cu doamna Gatu.

Tot Gabriela Gatu este autoarea unei alte achizitii cu cantec pe numele Romsilva. In 2006, Gatu Gabriela era director economic la Directia Silvica Giurgiu si achizitioneaza o vila in mijlocul unei paduri. Acum, locul e pustiu. Curtea de Conturi a anchetat modul in care aceasta casa a fost cumparata.

In contractul de vanzare se vede cat a platit Romsilva pentru aceasta casa: 1 milion de lei. Asta inseamna un pret de 782 de euro metrul patrat, aceasta casa. In mijlocul campului. La banii astia isi puteau cumpara o casa in centrul Giurgiului. Cei care au cumparat aceasta casa din partea Romsilva se numesc Dumitrescu I. Dan. si Gatu Gabriela. Acesti oameni sunt si acum in functii.

Dan Dumitrescu este sef si acum peste padurile de la Giurgiu.

Dan Dumitrescu, director Directia Silvica Giurgiu: "De ce era envoie de ea? Cum de ce era nevoie de ea? Nu exista in zona...aaa.. o cladire pentru nevoile administratiei. Si acum la ce e folosita? Ce anume? E folosita la sediu de district. Numai ca acuma nu mai este folosita pentru ca la data achizititie padurea era de stat. Intre timp au aparut vechii proprietari si e padure privata."

O casa mare, cu multe anexe, zace acum parasita.

In raportul Curtii de Conturi se arata ca ansamblul nu este folosit in scopul in care a fost cumparat. Trebuia sa fie aici un complex de vanatoare. Pentru asta a fost cumparata aceasta cladire si se mai spune in raport ca bunurile au fost abandonate si se afla intr-o stare avansata de degradare. Hal de afacere. 300.000 de euro aruncati pe apa sambetei.

In raportul Curtii de conturi se arata ca actul de vanzare cumparare ar trebui sa fie lovit de nulitate, intrucat acesta vila este ridicata fara autorizatie de constructie. Vanzatorul acestei case este nimeni altul decat fostul senator Catalin Voicu, unul dintre cei mai puternici oameni din Giurgiu, arestat acum pentru trafic de influenta. In acte insa ... apar parintii sai.

Si cum era un chilipir, Directia Silvica a investit peste 300.000 de euro in mijlocul campului.

Si afacerea nu s-a oprit aici. Directia Silvica Giurgiu a mai platit alte 220.000 de euro pentru 49 de hectare de padure. In raportul Curtii de Conturi se arata insa ca padure exista pe doar 19 hectare si nu este padure, ci plantatie de salcam. Iar restul de 30 de hectare sunt ... teren viran. E pustiu, 4500 de euro hectarul. In acelasi raport se arata ca Directia Silvica Giurgiu nu a efectuat nici o inventarie a suprafetelor si a starii de vegetatie. Nici cand au cumparat nici cand au cumparat nici dupa. Pur si simplu au aruncat cu banii fara sa-i intereseze ce cumpara.

Numele lui Dan Dumitrescu apare si intr-un raport al Corpului de Control. In anii 2007, 2008 si 2012 in parcul natural Comana s-au taiat ilegal 17737 de mc, iar paguba sare de 2 milioane de euro.

Lucia Varga, ministrul Padurilor: La Comana s-a furat cu buna stiinta a celor de la Ocolul Silvic. Si a Directiei. Acolo s-au facut marcarile legale, sa zicem pentru 500 de arbori. S-au facut taierile. S-au scos pe sub pamnt cele 500 de cioate. Si s-a acoperit cu frunze. Si au venit padurarii si iar au taiat 500 si tot asa si pana ne-am trezit intr-un judet cu sub 10 % media impaduririi, intr-un parc natural cu taieri de arbori de 5 ori mai mult decat ar fi fost cazul.

Alex Dima: Si vi se pare corect ca oamenii aia sa ramana cu 30% luati din salariu? Eu va intreb.

Lucia VargaLegal nu pot alte masuri.

Dan Dumitrescu isi vede acum nestingherit de functie de conducere. La fel si Gatu Gabriela. Nimeni nu ii trage raspundere pentru afacerile dubioase pe care le-au facut. I-am cautat si pe padurarii care au taiat in padure, dar n-au avut curajul sa apara in fata camerei. Toti sunt oameni imbrati in verde, care ar trebui sa pazesca si sa ocroteasca padurea.

Au descoperit insa ca pot face averi colosale din padure si...s-au pus pe treaba. In urma lor raman munti intregi fara padure, mii de hectare, un dezastru. Un dezastru pentru care nimeni pana acum nu a fost pedepsit. Oamenii acestia atenteaza la dreptul nostru la mediu si aer curat.

Pe masa parlamentarilor se afla acum un nou Cod ilvic. Masurile cuprinse in el ar trebui sa aduca mai multa liniste in padure. Parlamentarii au promis ca vor modifica si legea sigurantei nationale, iar taierile masive din padure vor fi considerate un atentat la siguranta noastra, a tuturor si vor fi pedepsite ca atare.

Vom vedea daca se tin de promisiune. Dezastrul din padure ar trebui sa-i convinga.

Sursa: Pro TV
Citeste mai multe despre: defrisare, padure, lemn, Alex Dima, Romania te iubesc,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.