Mitul performantei invatamantului romanesc, demontat de realitatea dura a testelor internationale

Pro TV | Publicat acum 2 ani 9 luni
Embed:

PREGATITI PENTRU ESEC, partea a II-a | Suntem, evident, tentati sa credem ca elevii finladezi sunt mai grei de cap decat ai nostri. Dar ne inselam amarnic. 

La testele internationale, din 2012, finlandezii sunt pe locul al zecelea in lume. Romania e pe locul al 45-lea, din 65 de tari.

Alexia: Cand analizam un substantiv, trebuie sa spunem ce fel de articol este, fiindca altfel ne depuncteaza, articol hotarat enclitic, sau proclitic.

Carmen Uscatu, mama: Uite ce invata Alexia, la casa a cincea la limba romana , zic, tu ai auzit vreodata? Si ea razand, imi zice, 'da, am auzit'. Zic: 'de unde ai auzit'? Pai, zice, 'am terminat filologie'.

Narcisa Suciu, in Finlanda: Le-am aratat profesorilor de la scoala de aici caietul ei de matematica de a V-a. Au fost foarte mirati, au zis: "noi, materia asta, o s-o facem probabil in clasa a IX-a, prbabil".

Suntem, evident, tentati sa credem ca elevii finladezi sunt mai grei de cap decat ai nostri. Dar ne inselam amarnic. La testele internationale, din 2012, finlandezii sunt pe locul al zecelea in lume. Romania e pe locul al 45-lea, din 65 de tari.

Testele masoara ce stiu copiii la 15 ani si ce pot face in viata cu cele invatate.

Narcisa Suciu: Nu, nu exista scoli private aici! A, si nu exista diferente intre scolile de la tara la oras, din cartier mai bun, sau cartier marginas, toate scolile sunt egale.

Doar 3% dintre copiii romani stiu sa explice si sa utilizeze cunostintele la fel ca finlandezii, elvetienii, sau asiaticii. Testele PISA masoara si atitudinea copiiilor fata de scoala. Ai nostri se izoleaza de-a dreptul intr-o uriasa prapastie a demotivarii - departe de toate celelalte tari.

rti edu

Reporter: Si, la literatura, e frumos?
Alexia: Aaa, nu! Aia e cel mai grav fiindca avem de invatat esee argumentative, care se retin destul de greu avand in vedere ca trebuie invatate dupa un anumit tipar.
Alex, elev in clasa a VI-a: Da, sunt destul de stufoase,
Reporter: Toti invatati practic acelasi lucru?
Alexia: Trebuie s[-l spunem pe de rost in clasa, sa primim nota pe el.
Alex: Nu prea inteleg la ce o sa ne ajute in anii viitori si in viata.

La nimic, testele internationale din 2012, au aratat ca adolescentii romani nu sunt in stare sa inteleaga si sa proceseze ceea ce citesc.

Narcisa Suciu: Nu exista asa ceva, nu exista!

Dar profesoara din Romania nu-si permite aceasta libertate. Ii antreneaza ca pe niste sportivi de performanta, pentru examenul de capacitate de peste 2 ani, care le va hotara soarta: un liceu bun sau prost.

Oana Gheorghiu, mama: Notele conteaza, pana anul asta contau 50%, la examenul de anul asta - doar 25%, dar oricum conteaza, si accesul lui la un liceu bun depinde de aceste note, asa ca noi, la randul nostru, ii punem sa invete, lucru care e absurd!

rti edu

Parintii asista neputinciosi cum invatamantul romanesc omoara gandirea libera.

Carmen Uscatu, mama: Imi spunea invatatoarea in clasele 1 -4 ca are o deosebita usurinta la scris, ii este foarte usor sa faca compuneri. A intrat pe structura asta, necesara pregatirii pentru examenul din clasa a opta. Senzatia mea a fost ca si-a pierdut orice creativitate.

Reporter: A ajutat-o scoala sa-si descopere o vocatie, un talent?
Marius Uscatu, tatal: Nu a avut timpul necesar.

Dr. Pasi Sahlberg, specialist finlandez in mobilitate si cooperare: "Daca intri intr-o scoala finlandeza si spui ca matematica, literatura si stiintele sunt cele mai importante materii, te vor da afara! Acesta nu este felul in care intelegem invatarea" .

rti edu 4

Narcisa Suciu: In scoala generala, copiii au ocazia sa incerce absolut tot, in asa fel incat si copilul, si profesorii si parintii sa-si dea seama daca copilul are vreo aplecare speciala, nu stiu, pentru fotbal, inot, schi, patinaj, chitara, pian, fotografie, pentru lucrul de mana, matematica, fizica, biologie, orice.

Daria si-a descoperit la scoala pasiunea pentru arta fotografica.

Narcisa Suciu: Cele mai bune foto cu mine s facute de ea!

Reporter: Experimente faceti de fizica?
Alexia: Nu, Fiecare clasa sta intr-un laborator , si laboratoarele sunt ocupate, nu avem cu sa facem ora respectiva intr-un laborator.

Nu ne miram ca nu le place fizica.

Carmen Uscatu, mama: Foarte, foarte multa materie, la oricare dintre obiecte, si la romana, si la biologie, si la geografie, ei nu mai au timp sa gandeasca, ei nu mai au timp sa-si puna intrebari si sa puna intrebari. Luna este atrasa de Pamant, sau Pamantul de Luna? Marturisesc ca copilul meu nu a stiut raspunsul la aceasta intrebare, desi eu imi amintesc ca am invatat acest lucru anul trecut, cu el, la geografie. In lectia aceea mai erau multe, foarte multe altele amanunte nesemnificative si nu a putut sa ramana cu nimic.

Pentru note bune, acesti copii isi petrec timpul liber cu meditatii.

Carmen Uscatu, mama: Sunt materii care nu sunt bine predate la scoala si, pentru a tine pasul, trebuie sa faci meditatii.

Marius Uscatu, tatal: Nu mai exista notiunea de timp liber, credeti-ma. Suntem obligati sa acordam in fiecare weekend 4, 5, 6 ore temelor obligatorii, uneori stupide.

rti edu 4

In clasa a 6-a, scoala a devenit o goana cu limba scoasa printre notiuni si formule.

Alex: elev in clasa a sasea: Am invatat un fel de formula, sa-i spun asa, din greaca, numita PI, care ea este egal cu 3,14 si nu stiu, nu prea are un sens.
Reporter: Si ai indraznit sa intrebi?
Alex: Nu. Am intrebat un profesor pentru ca n-am inteles si el a zis ca nu e bai.

In Finlanda, e pe dos.

Daria, eleva in clasa a IX-a, in Finlanda: Daca nu sti ceva, mereu zic: 'Ridica mana si vin langa tine si te ajut'
Narcisa Suciu: Unul dintre profesori mi-a spus la un moment dat: E o problema cu Daria, ca nu pune intrebari, ar trebui sa intrebe mai mult, si i-am explicat ca nu e obisnuita sa vorbeasca neintrebata, pentru ca nu se cade, la noi.

Nici nu e timp de explicatii, in Romania, copiii invata intr-un regim de testare permanenta.

Profesor dr. Mihai Maci, tata: Principala problema este aceea a discrepantei dintre performanta si intelegere - elevilor li se cere tot timpul performanta. Elevul are nevoie sa inteleaga, are nevoie sa asimileze, procesele astea sunt mail lente.

Domnul e din Oradea. Profesor de filosofie si parinte. Fiica lui - intr-a sasea. Pana anul acesta n-a lasat-o sa mearga singura la scoala.
Unu: de teama soferilor pentru care semaforul e facultativ.
Doi, fiindca ghiozdanul zilnic de 12 kilograme era mult prea greu pentru un copil de 30 de kilograme.
Omul s-a convins ca sistemul nostru de invatamant nu e deloc interesat de ceea ce produce si ca singurul sau interes e propria supravietuire.

Profesor dr. Mihai Maci, tata: Sunt tratati potrivit unor scheme generice, exact la fel cum industria isi trateaza obiectele.

rti edu 3

Profesorul vede actualul sistem ca pe o industrie, comparabila cu fabricile comuniste din trecut: cu angajati foarte multi - deci o problema sociala, un gigantic consumator de resurse - adica o gaura pentru bugetul de stat, care produce pe stoc - adica fără căutare pe piaţă - ceva de o calitate submediocră. E o industrie aflată în faliment, insa care nu poate fi lichidata si nici vanduta la fier vechi.

Mihai Maci, tata: Un alt aspect industria: manualele acestea zise alternative, greu de spus cat de alternative, bazate fiind pe o programa unica, si mai ales materialele auxiliare, precum culegerile sau caietele elevului sunt o sursa foarte buna de venituri pentru anumite persoane, sunt o sursa de punctaje.

E adevarat, pentru evaluarea profesionala, dascalii au nevoie de "punctaj", daca ai publicat ceva, punctajul creste. Si astfel, chiar Ministerul Educatiei a declansat aceasta industrie colaterala: La fiecare inceput de semestru, parintii cumpara fara sa comenteze - carti multe, multe proaste, dar cerute de profesori. El insusi cheltuieste anual pe carti de scoala 500 de lei.

Mihai Maci, tata: Caiet al elevului, sau nu stiu ce, cu peste 100 de autori! Suita asta de persoane, nu are alt sens decat acela ca fiecare dintre ei primeste un punctaj.

Acesti scriitori - avizati de ministerul invatamantului sunt best-sellerii Romaniei, mai vanduti decat Cartarescu sau Harry Potter.

rti edu 2

Anisia, eleva in clasa a sasea: De exemplu, tabelele astea nu imi atrag atentia nici intr-un fel.

Mihai Maci, tata: Nu pot sa te atraga niste lucruri care au un grad de abstractie ce depaseste intelegerea ta, te uiti perplex acolo-s ca niste picioruse de musca, ce vor sa spuna? Se trece de la lucruri relativ simple, la probleme cu un grad de complexitate foarte mare, care cer un salt de abstractie, atunci e evident ca nu ii place.

De cand citeste manualul interbelic de istorie medievala, Anisiei in sfarsit ii place istoria, fiindca - spre deosebire de manualul avizat de Minister, cartea asta are harti si e scris intr-o frumoasa limba veche. Tragedia scolara se adanceste la orele in care copiii ar trebui sa se relaxeze:

Oana Gheorghiu, mama: Copilul meu n-are talent la desen, ce facem, ce facem?

Anisia: Uneori tipa la noi daca nu facem bine, uneori isi pierde rabdarea, pentru ca la noi in clasa sunt foarte putini care au voce. Eu recunosc, nu am voce, si atunci isi pierde cumpatul.

Oana Gheorghiu, mama: N-ar trebui ca nota aceea de la muzica sa conteze la evaluarea copilului la intrarea in liceu.

Carmen Uscatu, mama: Alexia, in clasa a cincea a fost stresata si de muzica, a fost stresata si de desen, a fost stresata si de sport.

rti edu 1

Fata merge cu bicicleta, cu rolele, inoata, joaca tenis, dar in scoala - toatea astea nu conteaza. Nota ei la sport e proasta, fiindca nu poate sari capra.

Marius Uscatu, tata: Aceste discipline se realizeaza in anul 2013 exact ca si in anul 1950.

Sursa: Pro TV
Citeste mai multe despre: rti, invataman,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.