Cum a ajuns statul sa fie executat silit de fratii Micula. Fiecare salariat din Romania trebuie sa le plateasca 40 de euro

Pro TV | Publicat acum 2 ani 7 luni
Embed:

STATUL, IZVOR DE BANI PENTRU MICULA. Nu suntem o natiune bogata. Cu toate astea avem functionari ai statului, oameni platiti pentru a pazi bugetul, care isi permit sa faca greseli care ne costa sute de milioane de euro.

"Politica fiscala a Romaniei este lipsita de continuitate, predictibilitate si planificare strategica", asa arata raportul de tara facut de Comisia Europeana pe 2015. Dar asta se intampla in fiecare an : guvernele lasa in urma politici strambe si gauri financiare pe care le platim noi toti. In 2013 Romania a pierdut un proces international in urma caruia trebuie sa plateasca 180 de milioane de euro. Cei care ar fi trebuit sa reprezinte corect statul nu au facut-o, si atunci nota de plata o achitam noi, cu totii.

Daune de 800 de milioane de lei
In decembrie 2013, statul roman, prin Ministerul de finante a fost condamnat de Tribunalul Arbitral de la Washington sa plateasca daune pentru faptul ca nu a acordat tratament corect si echitabil unor investitori privati. Aproape 800 de milioane de lei, 178 de milioane de euro din bugetul statului, din buzunarul nostru, adica aproape 40 de euro pentru fiecare angajat roman.

In 12 decembrie 2014 a explodat o informatie: Fratii Micula, oameni de afaceri cunoscuti au pus poprire pe conturi ale Ministerului de Finante si sechestru pe o parte din actiunile Romaniei la Petrom. Un milioan de euro pe luna sunt dobanzi si penalitati pe care ar trebui sa le plateasca statul roman. In acest moment toate conturile ministerului de Finante de la toate bancile romanesti si toate conturile de Trezorerie sunt poprite. S-au executat pana saptamana trecuta peste 11 milioane de euro. Exista o decizie de supendare a executarii, dar in cateva saptamani alti bani ar putea fi luati din conturile finantelor.

Povestea acestor datorii incepe in 1998 cand printr-o ordonanta a guvernului Radu Vasile se stabilesc zone defavorizate imprastiate prin toata tara. Industria romaneasca agoniza si se transforma in mormane de fier vechi, declinul economic din zone foste miniere a determinat decidentii sa ia modelul polonez al zonelor in care se acordau facilitati pentru investitiile nou create: scutiri de taxe vamale si TVA pentru utilaje, restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, scutirea de la plata impozitului pe profit si alte inlesniri care sa atraga intreprinzatori cu bani. Au fost stabilite 28 de de zone defavorizate. Intre acestea, in Bihor, zona Stei Nucet a primit acest statut pentru 10 ani, pana in 2009. Doi oameni de afaceri, Ioan si Viorel Micula au pus bazele aici unor companii din industria alimentara.

Fratii Micula, investitori suedezi
La sfarsitul anilor 90, afacerile fratilor Micula au inflorit, mai ales la Rieni, profitand de facilitatile fiscale pentru zonele defavorizate. O platforma industriala intinsa pe zeci de hectare este centrul imperiului creat de gemenii Micula care au simtit oportunitatea de a se dezvolta si a-si inzeci profiturile pe locurile de bastina.

Gemenii Micula au fugit in Suedia in anii 80 si s-au intors dupa in Revolutie sa faca afaceri in Romania.Terenul era propice unor oameni de afaceri cu viziune si fara multe prejudecati. „Noi avem numai cetatenie suedeza”, relateaza Ioan Micula, „si incepand din 1990, cand eu am primit cetatenie suedeza si fratele meu la cativa ani mai tarziu, noi nu am mai avut cetatenie romana. Nu prea stiu de ce se foloseste in presa ca suntem cetateni suedezi si romani. Noi suntem numai cetateni suedezi, si atat copiii mei, copiii copiilor lui, pe cat stiu, au numai cetatenie suedeza, inclusiv sotia fratelui meu, care a fost nascuta in Romania, are numai cetatenie suedeza.”

Au inceput, dupa spusele lor, cu 20 de mii de dolari si au ajuns sa faca milioane. Zona defavorizata Nucet Stei s-a potrivit ca o manusa pentru planurile investitorilor "suedezi”. Companiile din industria alimentara controlate de cei doi frati au cucerit rapid piata romaneasca. In 2005, la semnarea Tratului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, zonele defavorizate si-au pierdut statutul.

Fratii Micula au dat statul roman in judecata pretinzand daune pentru lipsa de transparenta si lipsa de protectie a investitiilor pe carele-au facut in Romania. Romania nu a fost in stare sa-si protejeze zonele defavorizate pana la termenul promis, 2009. Ar fi putut discuta acest lucru Vasile Puscas sau Leonard Orban, negociatorii Romaniei cu Uniunea Europeana sau ar fi putut armoniza legislatia altfel Victor Ponta, mininstrul pentru acquisul comunitar in 2004 sau Cristian David, ministrul delegat pentru implementarea acquisului intre 2005-2007. Dar n-au facut-o.

Ioan Micula spune ca a fost instiintat cu doar cateva luni inainte. „Era mult prea tarziu, toate contractele noastre erau facute. N-am primit o scrisoare oficiala noi ca si firma, daca la asta va referiti, sau eu personal n-am primit nicio scrisoare oficiala in sensul acesta.” Investitorii cu cetatenie suedeza au dat statul roman in judecata la o entitate neutra: Centrul International pentru solutionarea diferendelor relative la investitii, ICSID. Si au castigat.

Datorie interbelica, platita dupa 2000
Fratii Micula au profitat de un acord semnat in 2002 intre Romania si Suedia pentru protejarea investitiilor straine, semnat din partea Romaniei de ministrul Industriilor Dan Ioan Popescu. In procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, unul din statele cele mai retinute a fost Suedia. Intre Romania si tara scandinava exista un diferend istoric. Romania a imprumutat in 1929 si 1931 o suma de bani, echivalentul a 28 de milioane de dolari aur pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. Venirea comunistilor si nationalizarea au dus la un blocaj. Negocierile pentru stingerea datoriei s-au rupt. Abia in anii 90 au reinceput discutiile.

Suedezii au cerut la inceput 4,2 miliarde de euro. In 2001 s-a ajuns la un acord prin care Romania a platit 120 de milioane de dolari, in 4 transe egale pana in 2003. Si tot atunci s-au pus bazele acordului bilateral pe baza caruia "suedezii" Micula au castigat procesul

Angela Filote este reprezentantul Comisiei Europene in Romania: „Noi ne dorim sa cartografiem aceasta situatie si sa gasim o solutie pentru ca vorbim totusi de o piata unica, in care in mod normal n-ar mai fi nevoie de instrumente suplimentare de protectia investitorilor.”

Ion Galea este Directorul departamentului pentru afaceri juridice din Ministerul de externe: „MAE a oferit membrii in delegatie si a participat la negocieri, ministerul care avea responsabilitea principala in politica de investitii a fost si este Ministerul Finantelor Publice”.

Solicitarile facute la Ministerul de Finante s-au lovit de lipsa de transparenta a reprezentantilor institutiei care are ca rol administrarea banului public. Acestia invoca un eventual proces de anulare a deciziei de la Washington. Problema insa este foarte grava, deoarece sentinta este executorie si penalitatile se aduna in fiecare ora, in fiecare zi.

Romania, intre ciocan si nicovala
Fara a consulta Comisia Europeana, sensibila la relatiile financiare cu investitorii, ministrul Voinea a luat o decizie de compensare cu una dintre firmele detinute de Micula: European Food. Tanarul ministru al bugetului a sters din pix o datorie de 78 de milioane de euro, impozite si taxe restante in contul unei parti din obligatiile decise la Washington.

Si fratii Micula au fost luati prin surprindere de aceasta compensare. "Ne-am trezit in fata faptului implinit, deci nu s-a comunicat absolut deloc.FCand am incercat sa ni se explice, nu ne-a dat nimeni nicio explicatie. Din pacate, reprezentantii statului roman sunt foarte putin transparenti". Fostul ministru al bugetului, cel care a luat decizia controversata a compensarii a fost numit intre timp viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei, sustinut de premierul Ponta.

Presedintele Consiliului Concurentei recunoaste situatia ingrata in care se afla Romania, „prinsa intre ce a spus instantanta internationala de arbitraj si ce spune CE, deci cumva intre ciocan si nicovala.” Comisia Europeana a fost deranjata, in primul rand, de faptul ca nu a fost notificata de autoritatile romanesti vizavi de o eventuala compensare.

Dupa Micula, Gabriel Resources
In 3 noiembrie 2014, fratii Micula au pus poprire pe toate conturile la bancile din Romania detinute de Ministerul de Finante. Au incercat totodata sa sechestreze o parte din actiunile statului roman la Petrom, iar guvernul a facut tot posibilul ca acest lucru sa nu se afle in preajma alegerilor. La insistentele noastre de a primi un punct de vedere pertinent, actualul ministru de Finante, Darius Valcov evita raspunsurile transante.

Dupa trei solicitari scrise primim, in sfarsit, cateva raspunsuri: Serviciile juridice si expertizele au costat pana acum statul roman peste 12 milioane si jumatate de euro. Fara TVA. S-au executat pana in 9 februarie 2015 aproape 46 de milioane de lei. La nivelul ministerului s-a constituit o Comisie de negociere pentru identificarea celei mai bune solutii de executare voluntara.

Acum, pe rol la Curtea de arbitraj de la Washington se afla un nou proces intentat de fratii Micula ce pretind pentru 2,5 miliarde de euro, daune pretinse pentru incapacitatea statului de a lupta cu evaziunea fiscala. De asemenea, Gabriel Resources, compania canadiana care a semnat un contract total netransparent cu reprezentantii vremelnici ai statului roman, ameninta ca da Romania in judecata la Curtea de arbitraj de la Washington daca nu primeste avizele de exploatare la Rosia Montana.

Romanii platesc nesiguranta, incompetenta si lipsa de transparenta a unor functionari care ar trebui sa vegheze la interesele tarii. Contracte facute pe sub masa, decizii opace, tacere nejustificata, jocuri de culise care prin lipsa de responabilitate a celor implicati ne saracesc pe noi toti.

Sursa: Pro TV
Citeste mai multe despre: Micula, datorie, poprire, finante, proces, executare,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.