Halda de steril care otraveste doua tari. "Le-as da ministrilor o lopata, sa curate dupa ce bate vantul aici"

Pro TV | Publicat acum 1 an 10 luni
Embed:

La Moldova Noua, in urma unor politici gresite, exploatarea de cupru din zona a fost abandonata. In zilele secetoase, vantul ridica in aer nori de praf care afecteaza in mod direct Moldova Noua, dar si pe vecinii nostri sarbi.

O problema veche cu final incert si cu consecinte periculoase: halda de steril de la Moldova Noua ramasa in urma prelucrarii minereului de cupru extras de Moldomin. Dupa 2007, cand Intreprinderea miniera a intrat intr-un proces de lichidare, situatia in Caras Severin s-a deteriorat - utilajele au ajuns la fier vechi, cladirile au fost distruse, iar in urma a ramas un peisaj apocaliptic. Inca de acum trei ani, echipa "Romania, te iubesc!" a atras atentia asupra situatiei complicate de acolo.

Desertul de la Moldova Noua
Poate situatia ar fi fost trecuta cu vederea daca halda de steril intinsa pe 150 de hectare de teren n-ar fi provocat poluari vizibile. In zilele secetoase, de cateva ori pe an, vantul puternic ridica praful din halda si-l imprastie pe o raza de cativa kilometri. Sunt afectate mii de persoane din Moldova Veche, dar si din Serbia.Relatia noastra de prietenie si de buna vecinatate cu sarbii se poate strica din cauza poluarii produse de fosta In ultimii ani, din ce in ce mai des, sarbii s-au plans de praful care vine peste Dunare aici la ei la Velico Gradiste.

Daca la Moldova Noua, imaginile sunt cutremuratoare, in prima comuna peste granita, situatia este putin diferita. La nici 20 de kilometri de Moldova Noua, peste Dunare e Veliko Gradiste, o alta lume. O statiune dezvoltata din nimic. Au atras fonduri europene, desi nu sunt inca in UE, de milioane de euro. Au facut aici turism si si-au dezvoltat agricultura. Marea lor problema este insa poluarea de la Moldova Noua.

Praful romanesc alunga turistii din Serbia
In jur de 25 de mii de turisti vin pe sezon la Veliko Gradiste. Iasmina Petrovic este responsabila de proiectele de infrastructura.Ne vorbeste intr-o romana cursiva, semn ca originile ei vlahe n-au fost uitate: „Este prioritatea noastra sa tragem cat mai multi bani europeni. Am tras in 3 ani 11 milioane de euro. Dar in perioada turistica, daca avem vant tare si vine poluarea de la Moldomin, pleaca turistul.”

Proprietarii de pensiuni recunosc si ei ca le este foarte greu din cauza poluarii. Cei din Veliko Gradiste au facut demersuri la fiecare institutie care credeau ca ii va ajuta, incepand cu presedintele Serbiei, ministrul Mediului sarb, presedintele Romaniei, ministrul Mediului roman. Autoritatile locale sarbesti sunt disperate sa gaseasca o solutie.

„Avem multe pagube din cauza aceasta, in agricultura, lumea nu poate sa consume ce cultiva, animalele mananca hrana care, probabil, nu e sanatoasa, iar oamenii care vin aici, atat turisti, cat si noi locuitorii respiram acest praf. Nu e normal", spune primarul localitatii. Este suparat pe angajamentele facute de autoritatile de la Bucuresti.

Proces european pentru praful romanesc
Problemele pe care le creem sarbilor au ajuns la Comisia Europeana, care ne-a dat in judecata la CE de justitie.S-ar putea a sa platim amenzi, si ramanem si cu poluarea. La ministerul Afacerilor Externe, subsecretarul de stat Horatiu Radu se ocupa de dosarul Moldomin. El este avocatul Romaniei la Curtea Europeana de Justitie. In 2012 a inceput actiunea de atentionare a Romaniei, iar din 2015 suntem intr-un proces de infringement, un proces la Curtea Europeana de Justitie acolo unde Romania risca sanctiuni. Horatiu Radu spune ca „sanctiunile se calculeaza in functie de mai multe criterii: in functie de natura prejudiciului adus UE, in functie de coeficientul de tara. Dupa calculele pe care noi le-am facut ar putea fi o suma in jur de 1 milion de euro.”

Dar de ce Romania nu poate sa rezolve aceasta problema ecologica? In 2010, Moldominul a intrat in insolventa si administrarea complexului a incaput pe mainile unui lichidator judiciar. Cornel Sturza este presedintele unui ONG din Oravita si de 8 ani atrage atentia si incearca impreuna cu voluntarii romani, dar si sarbi, sa faca planuri pentru stoparea poluarii la Moldova Noua. El sune ca lichidatorul nu a facut nimic in afara ca „a lichidat in primul rand fierul vechi cu a carui valoare, eu cred in primul rand ca se puteau rezolva problemele de mediu”.

Firma cu intrari secrete
In 2011, lichidatorul judiciar, cu acceptul reprezentantilor statului roman, a semnat un contract de vanzare a bunurilor si concesiunii de la Moldomin. Valoarea zacamantului de acolo este estimata la peste un milliard de euro, dar pentru asta este nevoie de multi bani pentru investitii. Firma cu care s-a incheiat contractul, Mineco AG din Zug, Elvetia, este o obscura interfata pentru oameni de afaceri total netransparenti.

Andreas Frank este consultant financiar si raportor pentru Parlamentul German si ComisiaEeuropeana in domeniul spalarii banilor. „Mineco AG este o companie elvetiana, cu un capital de 100 de mii de franci elvetieni. Nu stim cine este in spatele ei, nu avem nici o declaratie fiscala”, spune el. Actele companiei au fost semnate de un cetatean elvetian, dar in combinatie apar si cativa cetateni sarbi suspectati de fraude atat la Belgrad, cat si la Bucuresti.

La Zug, in Elvetia, firma Mineco are sediul intr-un birou ascuns, cu intrari secrete, iar lipsa de transparenta in actionariat si desfasurarea activitatii lasa loc de multe suspiciuni. Contractul de vanzare a fost in cele din urma denuntat, dar acum lichidatorul se judeca cu compania-fantoma din Elvetia pentru garantiile depuse, dar si pentru ipoteca pe care acestia o au asupra terenurilor de la Moldomin. Situatia juridical incerta complica si mai mult lucrurile in ceea ce priveste ecologizarea.

La ministerul Economiei, responsabil pentru Directia de resurse minerale este Sorin Gaman. Acesta a asistat si la promisiunile facute de ministrul ministrului Vosganian in 2013. Acum, recunoaste ca problema ii depaseste. „Este in procedura de faliment si toate obligatiile sunt la lichidator. Ministerul Economiei este actionar, dar conform legii insolventei nu poate actiona in procedura de faliment. Responsabilitatea. conform legii. in acest moment revine exclusiv lichidatorului”

Unul dintre motivele pentru care autoritatile romanesti ezita sa se implice in ecologizare este proiectul de redeschidere a zacamantului. Maricel Popa, secretar de stat in Ministerul Economiei: „Dorim cautarea unui investitor cu experienta pentru redeschiderea acestei mine”.

Primarii uniti de poluare
Primarul din Moldova Noua a facut si el zeci de demersuri: memorii si petitii la guvernul Romaniei si la Parlament. In cele din urma, s-a asociat colegului sarb in plangerea la Bruxells. „Ce-i deranjant si doare, doare al dracului de rau, e ca nu se face nimic. Ca stam, discutam, promitem, au fost si ministri aici, si nu se face nimc”, spune edilul, „I-as aduce aici pe toti si cand bate vantul, ia veniti si stati aici. Cand s-o termina vantul, puneti mana pe lopata si curatati prin curte si prin casa”.

Directia pentru Protectia Mediului de la primaria din Velico Gradiste este preocupata de poluarea care trece la ei peste Dunare. "S-au facut analize”, spune un inspector sarb, „in praful acela, in afara de cupru sunt si metale grele, si multe dintre ele sunt cancerigene si este foarte periculos pentru oameni. Toti parametrii ecosistemului sunt afectati, avand in vedere ca vorbim de o perioada de 30 de ani".

Daca in Romania nu exista nici o analiza asupra impactului poluarii asupra oamenilor, in Serbia s-au facut zeci de analize care au depistat substante cancerigene. Si doctorii de la centrul de sanatate din Velico Gradiste vorbesc despre impactul grav asupra sanatatii localnicilor. „In acele zile cand sufla vantul so acel praf pluteste in aer avem un numar mare de pacienti la medici cu tuse, iritatii, cu aparatul respirator afectat. Sunt boli cronice si acute ale plamanilor. Avem un numar crescut de cazuri decancer pulmonar in ultimii ani" In 2013 au avut cel mai mare numar de afectiuni , aproape 1000 de pacienti in plus fata de medie au venit cu boli cronice pulmonare: astm, bronsita, dar si cazuri de cancer. Cauza cea mai probabila: poluarea.

Inactiunea decidentilor politici, lipsa unei strategii coerente si eficiente duc la situatia de la Moldova Noua. O pata de praf pe obrazul Romaniei si, de parca nu avem suficiente probleme, ne punem in cap si vecinii si comunitatea europeana.

Sursa: Pro TV
Citeste mai multe despre: poluare, praf, steril, Moldova Noua, proces, Serbia, primar, lichidator, cupru, cancer,
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.