Strategiile de turism transforma Bucegii intr-o mare parcare. "Daca am strange toate pet-urile din padure, am fi milionari"

Pro TV | Publicat acum 1 an 10 luni
Embed:

BUCEGI INTRAVILAN, partea a III-a. In Parcul Natural Bucegi, sute de hectare de teren au fost trecute in intravilan. Mai trebuie doar scoasa padurea din circuitul forestier, si pot veni buldozerele.

BUCEGI INTRAVILAN, partea a III-a. Monumentele naturii suporta cuminti si resemnate eroziunea accelerata provocata de om prin asa zisul sau plan de dezvoltare durabila. Pe versantul vestic al masivului Bucegi, in valea Ialomitei, sunt proiectate cel putin 3 partii de schi. Autoritatile se ocupa de infrastructura, iar improprietaritii - de constructii. Adrian Tutuianu, presedintele CJ Dambovita, spune ca intentioneaza sa dezvolte in 10 ani o statiune de interes national, cu denumirea de Moroeni-Padina-Pestera. Primul pas a si fost facut: drumurile istorice sunt deja asfaltate.

Cu tot cu studiul de impact, platit din bani publici, autoritatile n-au fost in stare sa prevada impactul imediat si dezastruos asupra mediului. Chiar si seful CJ recunoaste ca saptamanal se strang tone de gunoaie. Dupa Sfanta Marie, muntele arata ca o halda de gunoi: rangerii Parcului Natural Bucegi s-au transformat in gunoieri si impreuna cu voluntarii au strans camioane intregi. Pe de alta parte, sunt 10 rangeri la 38.000 de hectare, deci misiunea e aproape imposibila.

Gunoiul nu e singurul impact imediat: Zeci de soferi cu masini de teren, majoritatea inmatriculate in Bulgaria racoleaza la sosea turisti de ocazie si-i plimba pe munte - prin zone interzise - pana sus la Sfinx. Rangerii nu sunt capabili sa opreasca ilegalitatile. Se dau amenzi – intre 3.000 si 3., dar sunt contestate si procesele dureaza ani buni.

Rangerii par sa faca o munca de Sisif: n-au autoritate, n-au instrumente si nici legea de partea lor. Nu pot nici macar legitima contravenientii, au nevoie de un jandarm langa ei si de un martor - major. Sunt tari in care rangerii sunt adevarati politisti ai padurilor, unde chiar ghidul isi poate pierde permisul daca un turist de-al sau arunca o singura hartie. In parcul national din Africa de Sud, de exemplu, delegatia romana de cercetatori a fost amendata pentru ca intarziat sa iasa din parc la ora inchiderii. Iar in SUA, rangerii sunt inarmati. Cat despre ideea de gratar in parcul natural, asa ceva nu se intampla decat la noi.

Marea miza a asfaltarilor din ultima perioada si efectul pe termen lung e accesibilizarea terenurilor: santierul a inceput. Iar valoarea pamanturilor a crescut acum, ca-s la sosea. Oamenii spun ca inclusiv biserica a inceput sa construiasca.

Un cabanierul povesteste ca de cand cu asfaltul, turistii au venit puhoi, cele cateva cabane montane cu traditie, camere modeste si mancare ieftina nu mai fac fata. Iar turistii nu mai sunt cei de pe vremuri, cu rucsac si bun simt. Excursionistii din strainatate se minuneaza: de pilda, un neamt care vine de 15 ani in fiecare vara - la rude si aici a vazut prima oara in viata lui ursul, acum e speriat de cat gunoi a vazut in Bucegi.

“La noi, in Germania, platim garantie la pet-uri 25 de centi, ii primim inapoi cand returnam plasticul. Aici, daca ar strange toate pet-urile lasate in natura, ar fi fiecare milionar. O sa distruga totul, probabil. vin la anul, si o sa fie aici inca un hotel, sau acolo inca unul, n-o sa mai arate bine deloc. Vii din vale si vezi numai hotel, hotel, hotel, sau pensiune, … ai distrus toata natura!”

Peisajul e inca frumos. Vacile savureaza in ignoranta lor ultima pata de iarba inainte de a fi evacuate ca sa fac loc betonierelor. Conducta de gaz tasneste deja din pamant, ca un monument al dezvoltarii durabile in natura. O fi debitul mic, dar proprietarii nu-si pun inca problema unei supraincarcari a retelei, nici la electricitate. Nu si-au pus-o nici in Pipera cand au construit. E posibil ca la anul, drumetul sa-si faca excursia spre Babele printre santiere rezidentiale. Tonul l-au dat chiar autoritatile dambovitene: pe vremea cand la Ministerul Dezvoltarii era Elena Udrea, consiliul judetean Dambovita a primit bani sa-si ridice cabane. Administratia parcului n-a zis nu.

La una din cabane nu se poate bea o cafea sau manca o ciorba – fiindca nu au curent sau apa. Si asta de 8 ani. Intre timp, a facut igrasie iar dealul din spate se surpa peste ea, fiindca toti copacii au fos taiati. Apartine firmei de turism a Consiliului Judetean Dambovita iar actualul presedinte al CJ spune ca ar costa 1,5 milioane de lei sa aduca curent si sa faca un zid de sprijin – asa ca ar prefera sa o concesioneze. “Niste lucruri sunt facute, acum trebuie sa le gasim utilizarea in cele mai bune conditii.”

Bucegii sunt zona de iernat pentru ursi. Cercetatoarea Ramona Jurj spune ca sunt 120-140 de exemplare de urs care stau permanent, si altele care vin doar toamna si pleaca primavara din parc. Rasul a disparut cu totul din aceste zone, a fost inghesuit pe versantii abrupti, unde nu se poate construi. Mai sunt doar 50-60 de exemplare.

Insa autoritatile ne asigura ca dezvoltarea turismului va fi durabila si nu va face rau naturii. Cel mai bun exemplu de zona protejata distrusa accesul facil pe sosea e Balea, in Fagaras. Acum 30 de ani, acolo caprele negre veneau pana aproape de cabana. Azi, fiecare week-end de vara transforma peisajul feeric in ambuteiaj si talcioc. Rezervatia naturala a fost compromisa.

In Bucegi, autoritatile planuiesc acum soseaua Transcarpatica: va face legatura intre Sinaia si Bran. Presedintele CJ Dambovita spune ca soseaua ar dezvolta turismul in zona. Autoritatile au vrut sa asfalteze chiar pana sus, la Babele, dar nu a fost posibil. Si asa, asfaltarea pana la Piatra Arsa a creat numai probleme. A aparut o parcare ilegala, la un moment dat a fost si exploatata de un intreprinzator.

Cabanierul Doru Nache de la Bolboci povesteste ca in 2007, planul de dezvoltare durabila pornise cu idei foarte bune: “Sa opreasca circulatia la Cuibul Dorului si la sanatoriul Moroieni de acolo sa se urce cu automobile electrice, prin zona sa se circule numai insotiti de catre ghizi”.

Insa acum Consiliul Judetean are alte planuri: “Sa putem aseza 3 statui mari de 2-3 metri care sa-i simbolizeze pe Burebista, pe Decebal, sau zeul dacilor, preotul suprem Zamolxis”, spune Adrian Tutuianu. Evident, nimic nu se va face fara avizul Parcului Natural Bucegi – al carui director crede ca “e de bine, ca sa stie si urmasii nostri cine au fost Burebista si Decebal”.

Muntii Bucegi sunt in posesia unor oameni carora nu le pasa nici de natura, nici de turism ci doar de profit, iar bogatia naturala a devenit moneda de schimb in negocieri politice si economice. Autoritati cot la cot cu investitori distrug muntele. Cele mai frumoase locuri din Bucegi s-au transformat in teren intravilan si parcelat, si culmea, tocmai cei alesi sau angajati de noi sa protejeze natura, au scos-o la mezat.

Sursa: Pro TV
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.