Cel mai bogat om din Romania, dator la muncitorii din uzina sa. Cadoul otravit facut de Ioan Niculae primariei Bacau

Pro TV | Publicat acum 5 luni 28 zile
Embed:

CADOU OTRAVIT DE LA NICULAE, partea a III-a. Agentia de mediu, garda de mediu sau ministerul mediului au inchis ani de zile ochii in fata dealului de deseuri de la Bacau, ca si cum acesta nu exista. Problema era sesizata chiar si la Comisia Europeana.

In 2011 incepe unul dintre cele mai controversate momente din istoria recenta a Bacaului. Prefectul de atunci, Constantin Scripat vine cu o propunere catre Consiliul Local Bacau: preluarea haldei de fosfogips in proprietatea comunitatii si depunerea unui proiect de accesarea de bani europeni. O solutie convenabila prin care proprietarul haldei, grupul Interagro scapa de cheltuielile de ecologizare, acestea urmand a fi facute cu fonduri europene.

“Proiectul nu putea fi accesat decat de primaria Bacau”, spune Scripat. “Accesarea fondurilor europene, accesarea fondurilor guvernamentale, ca nu permitea nimanui sa investeasca intr-o societate privata. Era undeva la limita legii, dar a fost acceptata de Consiliul Local.”

Senatorul Dragos Luchian a fost in acea perioada viceprimarul Bacaului si a girat deciziile Consiliului Local. Fostul viceprimar s-a implicat in preluarea haldei pentru a-si promova un alt proiect de interes pentru Bacau- amenajarea insulei de agrement. “Aveam si noi un proiect, aveam insula de agrement si aveam in vedere decolmatarea lacului din jurul insulei de agrement. Ei bine, decolmatarea presupunea o investitie din partea ministerului Mediului. Ministerul mediului nu va da niciodata bani in Bacau pentru decolmatarea unui lac si ne-am izbit de aceasta problema si a vrut sa legam proiectele de decolmatare cu ecologizarea haldei. Adica tot namolul din urma decolmatarii sa fie pus pe halda.”

Doar primarul Bacaului a parut lipsit de entuziasm in fata acestui proiect. El neaga implicarea in proiectul preluarea haldei in domeniul public al Bacaului. Primarul Stavarache este trimis acum in judecata pentru alte fapte de coruptie - infractiuni de luare de mita si abuz in serviciu.

Romeo Stavarache isi aminteste cu greu poveste haldei, desi a fost subiectul mai multor Sedinte de consiliu Local. Secretarul primariei este cel care avizeaza juridic toate hotararile de Consiliu Local. “La vremea respectiva, in aceeasi sedinta, din cate stiu, domnul primar a fost putin reticent si a invocate anumite aspecte de ordin juridic. Am fost nedumerit, bineinteles, ca la o saptamana dupa aceea, primarul a fost cel care a initiat o putere de consiliu local prin care acceptam donatia acestei suprafete de teren contaminate”.

In 29 decembrie 2011, intr-o sedinta extraordinara convocata de primarul Stavarache, Consiliul Local Bacau accepta donatia – terenul si cladirile primite “cadou” cu tot cu problemele de mediu.

Leonard Padureanu, administratorul public al orasului Bacau, este cel care a redactat hotararile Consiliului Local. De la aflam ca primarul era in cunostinta de cauza inca de la inceputul controversatului proiect si s-a intalnit cu Ioan Niculae, intalnire prin care a fost convins sa accepte donatia "generoasa" constand in halda cu potential radioactiv.

“Domnul primar Stavarache a fost un pic deranjat de faptul ca un demers atat de important nu s-a facut cu o intelegere intre conducatorii celor doua institutii si dupa aceia i-a transmis ca vor sa se vada si au avut o intalnire tete-a-tete la Bacau, cel putin una, probabil pentru a demara acest proiect.”

Asadar, in 29 decembrie 2011, Consiliul Local Bacau in frunte cu primarul accepta donatia din partea companiei Amurco pentru halda de steril si demareaza un plan pentru accesarea de fonduri europene pentru ecologizare. Proiectul facut de consultantii Amurco a fost estimat la 29 de milioane 810 mii de euro, desi in urma cu doar cativa ani fusese cuantificat la 3 milioane 800 de mii de euro. O diferenta substantiala: peste 26 de milioane de euro!

La inceputul anului 2012, consilierii au incercat sa capete niste garantii pentru comunitate: daca cumva proiectul European nu se face, terenul sa se intoarca la Amurco. Atunci intra in jocul deciziilor si directorul general de la POS Mediu, organismul care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene pentru mediu, Ciprian Ghioc, care solicita Primariei Bacau sa preia terenul fara nici o conditie, imprejurare prin care sansele proiectului de ecologizare pe fonduri europene ar creste.


Fostul director de la mediu Ciprian Ghioc este implicat si in alte decizii cu iz penal, fiind acuzat ca a favorizat firma cumnatului fostului premier Ponta, in afacerile din Prahova. Ciprian Ghioc este banuit si ca a influentat alocari de fonduri pentru grupul de firme controlat de Sebastian Ghita, cel care ii este si nas si pentru care a lucrat ani de zile in holdingul Asesoft.

Fostul director de la Mediu Ciprian Ghioc refuza un interviu filmat considerand ca nu mai are nici o responsabilitate intrucat s-a reintors in mediul privat si nu mai este functionar public. In spatele combinatiei prin care terenul a fost cedat comunitatii se pare ca stau si alti fosti responsabili din ministerul Mediului care acum sunt angajatii lui Ioan Niculae.

Desi initial selectat pe o lista scurta, proiectul de ecologizare a haldei de fosfo-gips de la Bacau cu fonduri europene a fost refuzat in 2013 de la eligibilitate. Conducerea Ministerului Mediului a realizat imposibilitatea de a investi intr-un teren cu vechi obligatii de mediu intrucat proiectul continea date false. Comunitatea bacauana s-a trezit proprietara pe un munte de deseuri radioactive si asta prin initiativa primarului, prin votul Consiliului local, a iresponsabilitatii autoritatilor de mediu si a smecheriei unui om de afaceri. Din momentul respingerii proiectului, halda nu mai este asumata de nici un proprietar, iar autoritatile de mediu se dovedesc inca o data neputincioase sau de rea-credinta.

In aprilie 2015, Ioan Niculae este trimis in inchisoare pentru sponsorizarea ilegala a PSD in scopul influentarii numirii directorilor de la Romgaz si Transgaz, cei care de fapt puteau sa-l ajute cu gaze ieftine. Din penitenciarul Gaesti, acolo unde isi are "domiciliul" fortat, magnatul ingrasamintelor chimice nu vrea sa vorbeasca cu presa. 2015 este si anul in care compania Amurco este bagata in faliment si ultimii angajati disponibilizati. Oamenii au ramas pe drumuri, dar si fara bani pentru munca prestata in ultimele luni.

Cezar Gosman: “Ajunsesem ca nu mai stiam ce sa facem. Va dati seama, aveam 3 salarii restante si 3 salarii compensatorii care mi se datorau. Si cine imi datora banii? Daca stati sa va ganditi, cel mai bogat roman din tara asta imi datora mie niste bani!”

Cezar Gosman a apelat chiar la greva foamei, dar sansele ca pe platforma bacauana sa se mai produca ingrasaminte chimice scad pe zi ce trece.Combinatul e in ruina. Unele dintre utilajele functionale de aici au fost mutate la Urziceni. E greu de crezut ca un alt investitor ar putea veni acum, dupa falimentul lui Amurco

Prefectul actual da neputincios din umeri, intr-o atitudine cu care autoritatile de la Bacau ne-au obisnuit. “Inchiderea Amurco a reprezentat o unda de soc care s-a resimtit in toate datele statistice”, spune el. “Este o problema sociala dificila, foarte dificila pentru municipiul Bacau si va spun acest lucru ca specificul acestui combinat a dus la angajarea unor oameni cu anumite specialitati, cu anumite pregatiri, iar reconversia lor este extrem, extrem de anevoioasa.”

Situatia muntelui de deseuri de la Bacau ramane extrem de incurcata: pe de-o parte este societatea falimentara care considera ca si-a rezolvat problemele de mediu prin donatie. Pe de alta parte primaria care nu vrea sa-si mai asume responsabilitatea haldei, odata ce proiectul de ecologizare europeana a picat.

Secretarul primariei Bacau spune ca municipalitatea a fost pacalita. “Adica i s-a spus in felul urmator: va aprobam acest proiect, va scapam de aceasta halda, va scapam de aceasta poluare, dar voi trebuie sa luati terenul. Ori nu ne-a mai scapat nimeni nici de halda, nici de poluare si am ramas cu terenul si cu obligatiile. “

In acelasi timp, agentia de mediu din Bacau asteapta ca incurcatura sa fie transata in instanta, in timp ce la halda de steril este trecuta la Comisa Europeana pe o lista neagra a problemelor grave de mediu. La ora aceasta Comisia Europeana se poate intoarce impotriva statului roman pentru ca nu a rezolvat o problema de mediu. De aproape 20 de ani de cand trebuia sa fie rezolvata, la Bacau, problema de mediu este plasata in carca statului roman, in timp ce responsabilii incearca sa scape dupa un scenariu aparent bine pus la punct, beneficiind si de complicitatea celor care ar trebui sa vegheze la sanatatea si la siguranta romanilor. Proprietatea haldei de fosfo-gips va fi probabil decisa de instanta, dar cu siguranta tot romanii, tot contribuabili vor cei care vor plati.
 

Sursa: Pro TV
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.