Povestile din spatele brandurilor de moda romanesti. Cum au ajuns “papuceii” din Iasi pe catwalk la New York si Milano

Pro TV | Publicat acum 2 luni 13 zile
Embed:

SE POARTĂ ROMÂNIA, partea a III-a. Parizienii si new-yorkezii cheltuiesc sute, chiar mii de euro pentru branduri romanesti. Generatia noua a designerilor nostri a dat lovitura in vanzarile online. Iar oferta e pentru toate buzunarele.

Intr-o mansarda din Bucurestiul vechi, un alt brand romanesc creste vazand cu ochii: Aer Wear. Dana Paun, fara studii de specialitate, cu experienta intr-o corporatie, s-a apucat din pasiune de design. A invatat din mers, In 3 ani si-a triplat vanzarile. Face haine simple, care se pot reinterpreta: manecile se dau jos, de pilda. Tricourile recunoaste ca le-a facut mai degraba de nevoie: "sunt mai ieftine si atunci cumva iti asigura cash flow!

Primii care au facut lobby creatiilor romanesti au fost vedetele, apoi hipsterii, aceasta subcultura care sfideaza trend-urile comerciale. Acum e o chestiune de mandrie sa ai macar o piesa romaneasca in garderoba.

Andreea Esca: “Daca nu vine de la noi, din partea noastra incurajarea catre designerii romani, nu stiu de unde ar trebui sa vina. Am venit dupa comunism, am fost fascinate sa ne cumpara, din strainatate, sa mergem in strainatate, tot ce era in strainatate era mai bine, mai frumos, mai bun, mai destept -gata, s-a dus perioada asta. Ne intoarcem la adevaratele valori, sa sustinem economia romaneasca, oamenii care produc in Romania, care aduc bani in Romania si care au foarte mare talent.”

De altfel, in biroul Andreei, te lovesti peste tot de designeri locali: canapeaua, masa, fotoliile sunt toate romanesti. “Nu e numai despre faptul ca sunt romani, ci chiar fac lucruri de calitate, si nu putem sa mai facem diferente doar asa, pentru ca vrem sa fim snobi. Am descoperit chiar foarte de curand aceste camasi foarte frumoase cu motive nationale. Am gasit o poza pe instagram si iata ca am aceasta camasa”.

Motivele nationale se vand azi si la mall. Brandul Flori de ie, de exemplu, mizeaza pe talentul unor taranci din Gorj. Cristina Chiriac, economista, specializată în finanțe, bănci, burse de valori și asigurări, evaluator, consultant și auditor financiar. Si-a lasat masca familia cand s-a lansat in fashion. Acum, iile ei costa si 500 de lei bucata, . Prin acest pret piperat, fata de ia chinezeasca pe care o poti lua cu 50 de lei, Cristina asigura salariul minim pe economie pentru 40 de femei din Gorj:

Si la categoria incaltaminte Romania a iesit din anonimat - evident, mai intai pe la Milano si Paris. In cataloagele care definesc trendul pentru urmatorul sezon gasim: papucei. In atelierul ei din Iasi, Angela Vasiliu lucreaza noua colectie. Vinde in toata Europa, in SUA si chiar si in Australia, macar 50 de mii de perechi pe an. ”Papucei e cunosc deja ca un brand superior la ei, un brand de buticuri

Angela vorbeste de designeri care incaseaza - la reduceri si 140 de euro pentru un simplu maieu. Pantofii ei extravaganti si in serii mici, intregesc colectiile de boutique. “Americanii spun papusei, nemtii spun papucai. Toti ne intreaba si stiu ce inseamna: ca inseamna cute shoes, nice shoes”.

Ani buni n-a indraznit sa-si prezinte papuceii la targurile internationale - era convinsa ca n-are nicio sansa. “Ma gandeam, Doamne, da’ unde avem noi loc pe o piata asa plina!” A inceput afacerea lucrand pantofi clasici pentru hipermarketurile din Romania, sub brandul Angela, dar nu castiga aproape nimic.

Ramasa si fara profit si fara piata, fiicele ei au convins-o ca incercarea moarte n-are: cu brand nou si pantofi excentrici, s-a aruncat in concurenta de pe piata europeana: dupa 7 ani de export, cumparatorii ei si-au uitat scepticismul de la inceput. “Chiar avem scris de la client in care scrie Romania is top!

Pantofii ei veseli, chiar neseriosi, sunt extrem de comozi. Multe perechi sunt facute ca in vechile cizmarii. Asemenea bijuterii ajung sa coste si 200 de euro in strainatate. Pe site-ul Angelei, vanzarile au crescut in ultimii 2 ani, mai ales cand sunt promotii, stocurile se epuizeaza rapid, dar face si la comanda.

Toate accesoriile necesare sunt cumparate de la fabricanti din zona: tocuri, piei pentru captuseli, talpi, hartie si cutii. Pe langa cei 70 de angajati ai Angelei mai castiga si alti mici intreprinzatori romani - un ban cinstit.

Costel lucreaza cu precizie de ceas - fara boloboc. Regleaza din ochi de specialist inclinatia tocului. Si cand credeam ca mostra pentru americani e gata, Angela abia incepe cu finisajele: totul de mana, nimic la aparat. Pana cand desenul Angelei sa devina realitate, pielea trece prin zeci de maini. Rezultatul: nici cizma, nici gheata, nici bocanc, incaltarile inaripate sunt parca desprinse din povestea Vrajitorului din Oz.

Angela are un singur magazin, la Iasi, in care intra tot mai multa lume. Preturile – ca-n buticurile din vest, intimideaza deocamdata cumparatorul. Chiar si asa, Angela vinde acum macar 4000 de perechi pe an, in Romania. Nu se compara cu munca in lohn - din cifra de afaceri ii ramane profit net 20%.

Odata cu cresterea accelerate a vanzarilor pe site-uri, cresc si incasarile designerilor romani, un studiu GFK arata ca moda e in top la cumparaturi online. Si depinde doar de noi sa incepem sa facem diferenta si sa constientizam ca la fiecare produs cumparat intr-un magazin romanesc, asiguram locul de munca pentru 3 angajati cu carte de munca in Romania.

Smiling Shoes, un brand care n-ai zice ca-I romanesc daca n-ai avea optiunile de cumparare in limba natala. Intreaga ei colectie e romaneasca. In spatele pantofilor zambitori e un atelier de la Targoviste. 2 surori gandesc modelele, iar tatal lor este creatorul. Inginerul TCM-ist Ion Naduh si-a facut ucenicia la un pantofar polonez: ”M-am apucat si-am facut aproape 3000 de perechi de pantofi singur, ieseam cu ei in talcioc. Mi-am dat demisia din combinat si m-am apucat de incaltari, si de 23 de ani fac incaltari”.

A facut ani intregi incaltari barbatesti, dar succesul a aparut abia cand fetele au venit cu ideea pantofilor zambitori. Pe site, multe romance fac comanda in engleza - crezand ca e un brand strain. Smiling Shoes e deocamdata doar pe net, dar a depasit deja milionul de lei in cifra de afaceri. Nu ne mira, pe Facebook sau Instagram reclama se propaga printre fashioniste. Angajatii de la Targoviste, au locul de munca asigurat.

Ne intoarcem pe podium cu Andreea Tincu. Criticii internationali o citeaza la originalitate si creativitate. Clientii romani abia acum o descopera. Andreea a simtit ca hainele romanesti au mai degraba nevoie de sustinere in tara, asa ca nu s-a sfiit sa-I ceara asta, chiar Primei Doamne a Romaniei, care i-a purtat bucuroasa creatiile. Insa Andreea s-a hotarat sa cucereasca pe piata romaneasca de masa cu brand-ul Sense. Partenerii ei - doi ingineri textilisti: Cristina si Sorin detin 2 fabrici in Roman: una de confectii si una de tricotaje: au 750 de angajati. Au lucrat ani doar in lohn, banii incasati asigurau mai degraba rulaj. Azi - fac si profit: Andreea gandeste colectiile, ei produc si vand. Pe online au crescutchiar si cu 300% de la un an la altul.

Nici lor nu le vine sa creada. Au deschis deja 16 magazine in tara, nu sunt inca in mall - chiria e mare, si sunt prudenti.

Delia pozeaza de ceva vreme pentru brandul fabricilor Caremil si Smirodava - si povesteste despre propriile ei prejudecati fata de hainele Made in Romania. De Revelion a facut pasul decisive - si-a invins prejudecatile si a purtat chiar brandul pentru care pozeaza: “a si atras atentia, si chiar am fost bine privita!”

Producatorii romani nu pot miza decat pe croi perfect si materiale fine. Iar asta e foarte greu, cand preturile concurentei te ingenunchiaza. Insa brandul romanesc inca nu poate asigura salariile pentru cei 750 de muncitori, asa ca lucreaza in lohn pentru mari branduri din afara. Strainii sunt clienti de 8 milioane de euro. Dar romanii viseaza la ziua in care vor putea vine exclusiv brandul propriu in Romania, si la export:

Unde e granita dintre arta si industrie - ne explica Ioana Ciolacu. Ispita - filmul ei de prezentare a lasat cu gura cascata marii creatori parizieni si milanezi. A studiat arhitectura si design la Bucuresti si Londra, e premiata pe podiumurile internationale. Aceasta rochie a creat-o in studentie. A vandut-o in doar 6 exemplare. Ca toti marii creatori, are pe langa colectia de podium, o colectie de strada, la preturi accesibile: colectia capsula. S-a intors in tara, desi putea sa-si deschida un studio la Londra. De 2 ani vinde in toata lumea. Clienti - tinerii, mai ales cei care lucreaza in corporatii. Sansa ei in bransa a fost creatoarea britanica Stella McCarteny:

Designerii romani care au o tinut sponsorizare la prezentari in Europa pot fi numarati pe degete. Ioana e unul dintre ei. Acum isi plateste singura toate aparitiile - din profit. Vorbeste de o investitie de zeci de mii de euro, pentru cateva minute in lumina reflectoarelor. Asa se creaza imaginea unui brand puternic. Inca mai strange bani. Si recunoaste ca o cam impiedica politica fiscala.

Dar principalul obstacol al designerilor independenti e, ceea ce Ioana numeste fast-fashion - la fel de toxic ca si fast-food. Brandurile de acest tip copiaza creatiile pe care le vad la prezentari. Din aceasta cauza, designerii de prestigiu au hotarat sa schimbe regula. “Prezint in sezon, adica acum prezint, maine poti sa le cumperi”.

Ioana nu se plange de plagiat - care de altfel, e imposibil de dovedit in moda. “Vorbim de sclavagism modern aici, vorbim de copii care muncesc pentru hainele alea”. Suntem impresionati de povestile copiilor din lumea a treia, nevoiti sa munceasca, sau de normele imposibile ale cusatoreselor care trudesc pe bani marunti pentru clienti din vest. Dar in fata unei haine noi si ieftine - uitam.

Sa te imbraci de la Ioana Ciolacu nu e ieftin. Dar poti fi sigur ca banul platit in plus nu e degeaba: mare parte merge la croitorese. Resturile de materiale din atelierul Ioanei nu ajung la gunoi. Intr-un sat din Moldova, se transforma in covoare impletite. Iar de curand, Ioana a lansat serviciul de reparatii.

Daca in domeniul IT, tinerii teribili ai generatiei Y au gasit investitori pentru ideile lor, in industria creatoare romaneasca, finantarea ramane o problema. Noua generatie de designeri reporneste acum de la zero industria creatoare romana si e un exemplu pentru toti tinerii generatiei Y.

De altfel si marile companii din industria modei au pornit la fel. Sansa e ca acest boom romanesc pe piata de design vestimentar sa genereze nu doar bun gust ci locuri de munca, taxe si impozite, si evident profit care ramane in tara si se reinvesteste. Asa ca… un pic de mandrie nationala la cumparaturi, nu strica niciodata.

Sursa: Pro TV
Comentariile venite din partea voastra cu privire la articolele prezentate pe website-ul nostru sunt apreciate de autorii materialelor si de ceilalti utilizatori, daca sunt exprimate intr-un limbaj decent. Ne rezervam dreptul sa nu publicam sau sa inlaturam de pe www.rti.stirileprotv.ro acele mesaje/comentarii/opinii care aduc injurii celorlalti vizitatori sau incurajeaza ura de rasa, religie si sex.